alprazolam Atlanta buy xanax xanax xr recreational dose

tramadol 50 perros buy tramadol get ultram Amarillo

tramadol unscheduled tramadol 50 mg tramadol sleeping aid

white xanax bar tv 1003 buy xanax how long for xanax to clear your system

xanax and ambien side effects buy ambien took two ambien cr

dosis de tramadol gotas en adultos tramadol 50 mg lyrica og tramadol

valium time of onset buy valium online cheap how much is 5mg of valium compared to xanax

valium dental prescription buy valium online valium 2 mg uses

caterpillar soma order soma online aikido soma szczecin

do i need to taper off xanax buy xanax online how much xanax to take to feel good

ZOOM

Presa românească, „un câine de pază pus în lanţ “

April 20th, 2010, com 2 comentarii

Efectele crizei economice globale au fost resimţite mult mai puternic decât şi-ar fi putut imagina cineva, de presa românească. Dacă 2009 a fost un an greu, debutul lui 2010 a demonstrat că este loc pentru şi mai rău. Efectele crizei au lovit toate segmentele, de la cotidiene, la săptămânale, de la presa de specialitate, la cea de divertisment. Nu a contat calitatea, profilul, vechimea sau prestigiul publicaţiilor. Nu a contat nimic.

În 1990 mass-media a explodat. Existau 1.500 de publicaţii, 65 de cotidiene, de la doar 500 în 1989. În 1991 erau 83 de cotidiene, iar în 1992, 102. A fost perioada în care au apărut şi s-au impus Tineretul liber, Dimineaţa, Universul, Dreptatea, Azi – un tiraj total de 700.000 de exemplare, zilnic. Fostul organ al Comitetului Central de Partid, Scânteia, devenit Adevărul,  şi-a început existenţa post-revoluţionară în prima zi de Crăciun a lui 1989. A fost perioada de glorie a săptămânalelor Expres şi Zig-Zag – cu un tiraj de 600.000 de exemplare la fiecare ediţie, dar şi apogeul revistelor 22 şi România literară cu tiraje de 100.000 de exemplare. Evenimentul zilei, cotidian apărut în 22 iunie 1992, cu Ion Cristoiu redactor-şef, a stabilit recordul absolut, tipărind 600.000 de exemplare, zilnic.

Greul a început în primele luni ale anului trecut. În ansamblu, 2009 a însemnat pentru presă reduceri salariale, disponibilizări, fără precedent, şi falimente. Tonul a fost dat, în februarie 2009, de trustul Intact Media Group (care cuprinde Jurnalul Naţional, Financiarul, o serie de reviste dedicate publicului feminin şi televiziunile Antena 1, 2 şi 3), care a redus bugetul alocat salariilor cu 20 la sută, şi a concediat circa 50 de gazetari. Intact a operat o a doua restructurare în februarie 2010, alţi 50 de oameni fiind disponibilizaţi, inclusiv colaboratori şi corespondenţi din ţară. Printre cei cărora nu le-a mai fost prelungit contractul de colaborare s-a numărat şi Ion Cristoiu, editorialist la Jurnalul Naţional.

În februarie 2009, Ringier România recunoaște că este afectat de criza economică şi închide, din motive financiare, Compact, primul cotidian gratuit din România. Ultimul număr al ziarului a fost în 26 februarie 2009. Efectul imediat a fost concedierea a circa 50 de persoane. În aceeaşi perioadă a anului trecut, Evenimentul zilei a disponibilizat 36 de angajaţi, tot din motive economice. La mijlocul lui februarie 2010 Ringier a dat afară alţi 150 de angajaţi, în principal redactori şi şefi de departamente, iar revista Diva şi-a încetat definitiv apariţia, fiind considerată nerentabilă. Toţi membrii redacţiei au fost concediaţi.

În martie 2009, Alecu Racoviceanu, membru în Consiliul Editorial al ziarului Gardianul, a disponibilizat 22 de angajaţi. Ziarul a închis ediția de Transilvania şi toată reţeaua de corespondenţi şi au fost reduse cheltuielile salariale cu 20 la sută. Decizia a venit după o perioadă în care patronatul nu a putut onora salariile angajaţilor, întârzierile cu plata salariilor fiind mai mari de 60 de zile. Gardianul a intrat în imposibilitate de plată, iar ediţia tipărită şi-a încetat apariţia din 7 ianuarie 2010. A fost închisă şi pagina electronică a ziarului. Gardianul fusese lansat în 2002. În ultimul an ziarul a fost făţiș poziţionat împotriva lui Traian Băsescu. Jurnaliştii de la Gardianul au fost cei care au publicat dezvăluirile din dosarul Omar Hayssam, în care l-au acuzat pe Traian Băsescu că a contribuit la fuga sirianului condamnat pentru terorism, dar şi filmul în care preşedintele pare să lovească un copil.

Tot la începutul lui ianuarie şi-a încetat apariţia şi cotidianul Ziua, lansat în 1994, sub conducerea lui Sorin Roşca Stănescu, fost adjunct al lui Ion Cristoiu la Evenimentul zilei. Ziua a închis şi varianta online. Ziua a fost editat de grupul de presă Ziua şi deţinut integral de Asociaţia Salariaţilor Petrom, la fel ca şi Gardianul. Criza financiară nu a ocolit nici grupul Media Pro. Tirajul celor două dintre publicaţiile deţinute de Sârbu, Gândul şi Pro Sport, a scăzut dramatic, iar patronatul a avut mari dificultăţi cu plata salariilor.

PubliMedia International a anunţat că va păstra brandurile locale editate de companie în variantă exclusiv online. Pentru că s-au dovedit nerentabile, şi acestea au fost închise, la începutul acestui an.

Nici televiziunile nu au mers mai bine. Postul de televiziune Romantica TV, parte a grupului Realitatea-Caţavencu, a fost vândut, iar finanţarea pentru Telesport, canalul de sport al trustului, a încetat complet. În vara trecută au fost concediați în bloc 70 dintre cei 150 de redactori.

Televiziunea de ştiri Realitatea TV a trecut şi ea printr-o restructurare care a trimis în şomaj circa 60 de oameni, anul trecut, combinată cu o reducere severă de salarii. O a doua restructurare, care îi vizează pe angajaţii care nu lucrează în departamentele de producţie urmează în aprilie. Realitatea TV are probleme serioase şi cu statul, pentru că nu a reuşit să-şi plătească dările, dar şi cu parteneri media faţă de care are datorii. Mediafax a cerut insolvenţa RTV pentru o datorie de 50.000 de euro. La fel şi agenţia Reuters care, în jurul datei de 5 martie, a cerut Tribunalului Bucureşti declanşarea procedurilor de insolvenţă, pentru datorii de 60.000 de lei. Numărul editorilor şi al redactorilor agenţiei NewsIn a fost redus cu 60 la sută, şi a fost închis ediţia de print Business Standard care poate fi citită doar on line.

Cotidianul a apărut miercuri, 10 mai 1991. De ziua Regelui! Ultimul ziar a fost tipărit în 22 decembrie 2009. Oficial s-a afirmat că încetarea apariţiei este o chestiune temporară, până la găsirea unui investitor. Sau cel puţin aşa afirmă Mihnea Vasiliu, director Divizia Quality a Grupului Realitatea-Caţavencu. „Cotidianul nu se închide. Se încheie editarea lui de către Realitatea-Caţavencu. Se va lua o pauză până la găsirea unui cumpărător. Până la ora actuală nu a fost găsit”, declara Mihnea Vasiliu.

Ziarul, înfiinţat de Ion Raţiu, era editat de Grupul Realitatea-Caţavencu.

Decizia nu a venit din senin. În vara 2009 Sorin Ovidiu Vântu, patronul Grupului Realitatea-Caţavencu, afirma că va renunţa la a mai subvenţiona producţiile de pe print şi că va fi interesat doar de media online şi de televiziune. Ultimul director al ziarului Cotidianul a fost Cornel Nistorescu (începând cu 1 august 2009). Neoficial preţul vehiculat pentru vânzarea ziarului a fost de 100.000 de euro. Unii au spus că este absurd de puţin, alţii că, în vremuri de criză, suma este enormă, şi că nu se va găsi un cumpărător. Nistorescu a susţinut că este chiar el interesat de cumpărarea ziarului, dar că preţul depăşeşte puterile lui financiare. În final Nistorescu a reuşit să cumpere doar versiunea online a Cotidianului şi să o menţină activă.

De vină pentru moartea ziarului au fost strategiile de marketing ale fostului publisher, a susţinut Nistorescu în declaraţiile publice pe care le-a făcut la închiderea ediţiei tipărite. „O strategie greşită de marketing a făcut să se adune datorii de 400.0000 de euro către Editura Univers, iar aceasta din urmă pare îndreptăţită să ceară falimentul ziarului”, afirma Cornel Nistorescu. Se cuvine amintit, în contextul încetării apariţiei Cotidianului, că Nistorescu a fost singurul şef de gazetă care a avut curajul să vorbească explicit despre strategiile de piaţă greşite, despre managementul defectuos, şi despre soluţiile finale, găsite şi aplicate în pripă.

În România sunt trei moguli. Voiculescu, la Antene, după ce a pierdut alegerile, se luptă cu efectele crizei. Vântu face eforturi disperate pentru a limita pierderile şi pentru a menţine în stare de funcţionare părţi ale trustului care nu au falimentat, încă. Patriciu face investiţii, cumpără branduri, aduce oameni şi face şedinţe de brainstorming în Brazilia. Nu s-au redus salariile, nu s-au făcut concedieri colective. Adevărul Holding concediază doar din motive de interes al bussinesului şi nu din raţiuni economice. Crezul lui Patriciu: „Presa face bani!“

Adevărul de seară are 33 de ediţii locale. Tirajul Adevărul creşte, Click!, tabloidul Holdingului, este lider pe segmentul lui. Din mai anul trecut se vinde în Italia, în 48 de oraşe, la preţul de 1,9 euro. Oficial, conform BRAT, topul celor mai vândute ziare este: tabloidul Click!, Adevărul şi Libertatea. Adevărul a înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut o medie a vânzărilor de circa 130.000 de exemplare, faţă de anul trecut când media era de 65.000 de exemplare. Spre comparaţie, Evenimentul zilei a vândut în ultimele trei luni ale lui 2010, 35.000 de exemplare.

La mijlocul lui decembrie 2009 Dinu Patriciu declara pentru EvZ: „Adevărul Holding îşi va continua creşterea şi investiţiile în infrastructură. Nu vreau investiţii în televiziune, nu mă interesează televiziunea“. Adevărul Holding deţine cotidianele Adevărul, Adevărul de seară şi Click!, revistele Forbes, Dilema Veche şi Dilemateca, Historia, pe care Ion Cristoiu a vândut-o, în vara trecută mogulului, şi este publisher al cotidianului ucrainean Blik.

Evenimentul zilei şi Capital au fost vândute de Ringier România către Editura Evenimentul şi Capital pentru 200.000 de euro. Aşa rezultă din datele publicate în Monitorul Oficial, referitoare la tranzacţie. Pe de altă parte, cumpărătorul, Bobby Păunescu, a declarat pentru Mediafax că această sumă reprezintă doar o parte din preţul de achiziţie. Bobby Păunescu mai spune că preţul tranzacţiei este confidenţial, iar suma de 200.000 de euro declarată public este suma prevăzută într-unul dintre contractele semnate de Editura Evenimentul şi Capital şi Ringier.

„Având în vedere că modul de a calcula preţul final este unul complex şi implică şi alte lucruri – mai multe contracte – Editura Evenimentul, Capital şi Ringier au stabilit ca preţul de achiziţie al celor două publicaţii să rămână confidenţial. Suma de 200.000 de euro este parte din suma de achiziţie a publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital. Nu este suma finală“, a explicat Bobby Păunescu.

Se apreciază că în jur de 1.500 de jurnalişti şi-au pierdut locurile de muncă, dar statisticile oficiale privind rata şomajului nu îi cuprind. Au fost închise mai mult de 20 de cotidiene, în toată ţara. Au falimentat peste 100 de periodice. Autorităţile, Guvernul sau reprezentanţi ai ministerelor nu au avut nici o intervenţie, nici o iniţiativă prin intermediul căreia să încerce susţinerea mass-media. Toate celelalte state din Europa au făcut-o!

Conducerea Senatului îşi limitează cheltuielile, motiv pentru care nu mai cumpără ziare. Vor primi pachete de ziare doar preşedintele Senatului şi liderii grupurilor parlamentare, iar restul senatorilor, o revistă a presei, întocmită de Secretariatul General. Senatul a alocat pentru cheltuielile legate de cumpărarea ziarelor suma de 200.000 de lei, pentru tot anul 2010.

foto Octavian Tibăr

„Presa e sufocată de politică“ susţine Ion Cristoiu

– Cum vedeţi situaţia presei, azi?

– Presa ar trebui să-l aibă drept stăpân pe cititor şi nu pe patronul trustului de presă. Patronul trebuie să stea departe de publicaţiile lui, pe iaht, şi să-şi întrebe contabilul, o dată pe an, ce profituri i-a adus investiţia.

– S-au închis ziare, se închid ziare, se restrâng…

– Ce se petrece acum este normal. Pe de o parte este consecinţa crizei economice, pentru că şi în acest domeniu trebuie să se ţină cont de economie. Dar este şi o selecţie, necesară, de pe urma căreia vor rămâne cei buni. Ziarele care s-au închis în ultima perioadă sunt ziare deja condamnate, de anul trecut. Patronii le-au prelungit agonia, miza fiind campania electorală… Asta este!

– Este doar vina crizei economice?

– Nu, nu este doar vina crizei. Pentru multe publicaţii este vina patronilor. Patronii ar trebui să-şi lase doar angajaţii să se ocupe de conţinut. O publicaţie bună aduce bani, iar calitatea vine doar din conţinut.

– Ce aţi face dacă aţi conduce un ziar?

– Aş reinventa. Presa a fost şi este sufocată de politică. Este nevoie de informaţie despre viaţa de zi cu zi. Acum au de suferit mai ales ziarele care au trăit doar din politică. Presa nu mai trebuie făcută pentru a fi citită la Cotroceni, în ministere sau la Guvern. Pe omul de rând nu-l mai interesează asta. Presa trebuie să se întoarcă spre actualitate, spre social. Nu spun că trebuie renunţat la politică, dar trebuie abordată altfel, din alt unghi. Şi aş mai spune ceva: ar trebui să renunţăm la opinie. Presa de azi este făcută doar din oameni care au opinii, parcă este presa de dinainte de 1992, înainte să apară Evenimentul. Toată lumea scrie editoriale! Editoriale ar trebui să scrie doar cei trecuţi de 55 de ani, care să nu se mai mire, atât de uşor, de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Stau jurnaliştii în redacţii şi scriu editoriale. În presa de azi toată lumea se miră!

– Mai este presa câinele de pază?

– Presa românească este un câine de pază pus în lanţ. Ca să reprezinte ceva ar trebui să fie câinele de pază al cetăţeanului. Stăpânul câinelui ar trebui să fie cititorul… Dar e foarte greu!


Cum se vede din afara

Mario Garcia, consultant media american, supranumit „doctorul de ziare“, specializat în design de publicaţii print şi online, declara, citat de Mediafax, la mijlocul lui februarie, că principala problemă a ziarelor din România este modul în care prezintă informaţiile, din punctul de vedere al conţinutului: „Eu ştiu că România este o piaţă în dezvoltare, cu schimbări politice, dar cred că ar trebui să se schimbe modul în care sunt spuse poveştile. Este o problemă de selecţie a subiectelor. Este prea puţin interes pentru subiecte de lifestyle şi prea mare interes pentru politică“.

Julie Nickles, ataşatul de presă al Ambasadei SUA, a pus degetul pe rană: „Criza economică a afectat numeroase instituţii de presă din SUA, din România şi din lume. Soluţia este ca jurnaliştii să găsească formula prin care să răspundă nevoilor publicului“.

Taguri:

Comentarii

  1. cut the rope says:

    I agree with your Presa românească, „un câine de pază pus în lanţ “ | Revista flacara, superb post.

  2. Thanks a bunch for sharing this with all people you actually understand what you’re talking about! Bookmarked. Kindly additionally visit my web site =). We may have a hyperlink change agreement between us!

Comenteaza