Prima bancă publică de celule stem în România

În sfârşit, a fost înfiinţată şi în România prima bancă  publică  de celule stem  hematopoietice. Această bancă publică de procesare şi  conservare a celulelor vii funcţionează la Centrul de Hematologie şi Transplant Medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Un  subsol  de  o curăţenie impecabilă. Uşi care nu se deschid decât  pe baza  unor  cartele speciale,  iar  dacă  ţi s-au  deschis,  în camerele respective nu intri decât  cu cipici speciali  pentru  păstrarea igienei  totale.  Într-o  parte  dintre încăperi nici  nu  avem   voie  să  intrăm, sunt camere  sterile, iar în cealaltă  se află recipientul cu azot  lichid.  Ne  aflăm  în banca  publică de celule stem din Centrul de Hematologie şi Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni.

Multora dintre noi înfiinţarea primei bănci publice   de  celule   stem   hematopoietice  s-ar putea să nu ni se pară  un eveniment, dar  pentru  suferinzii de  diverse forme  de  leucemie, acest anunţ reprezintă asigurarea dreptului la viaţă.  În România, la Institutul Clinic Fundeni, s-au  făcut   până  acum  circa 350 de transplanturi medulare (cu celule stem – n.r.), dintre care 107 din februarie 2011 şi până  acum. De obicei, aceste  transplanturi au  fost  autotransplanturi cu celule  stem  din  sângele  periferic al pacienţilor sau alotransplanturi de la persoane înrudite cu pacienţii. Înfiinţarea unei bănci publice  de celule  stem  în România reprezintă cea mai bună  veste pe care o puteau da medicii români tuturor bolnavilor de leucemie din ţara noastră. Dna doctor Carmen Orban, managerul Institutului Clinic  Fundeni, ne-a  oferit  amănunte legate de acest subiect.  „Înfiinţarea acestei  bănci  vine  în  contextul în  care  Registrul Naţional al  Donatorilor Voluntari de  Celule Stem Hematopoietice este pe cale de finalizare, ceea ce presupune accesul  pacienţilor la celule de  la  donatori neînrudiţi pentru  transplant, atât din Registrul Naţional, cât şi din Registrele Internaţionale interconectate la acesta. Avem la dispoziţie două căi: o dată, pe baza Registrului Naţional, avem  informaţii ale persoanelor care doresc  să devină donatori de  celule  stem  din sângele   periferic,   deci  putem accesa  oricând aceşti donatori dacă se constată că donatorul e compatibil cu bolnavul care are nevoie  de transplant de celule  stem.  Apoi,  există recoltarea de celule stem din cordonul ombilical, care se recoltează la naştere. Ceea ce vom face noi aici va fi diferit  de ceea ce se întâmplă în băncile private de celule stem. În cazul băncilor private, familia plăteşte să i se preleveze şi să i se păstreze ani de zile celule stem din cordonul ombilical,  în vederea utilizării lor în caz de boală,  pentru copil sau un alt membru din familia respectivă, mai târziu. Noi dorim ca, pe viitor,  să avem  o bancă  publică pentru acest gen de celule stem,  unde donarea e benevolă, gratuită şi  are  acces  oricine   la  celule  stem. Aşadar, nu  va  exista  posibilitatea ca  mama care a născut copilul  să stocheze la noi celulele stem  din  cordonul  ombilical în  scopul   de  a avea  acces  la ele doar  familia  ei, ci să  existe acces public,  pentru toată lumea,  gratuit.“

 

„Registrul  înseamnă o bază  de date în care sunt trecute  informaţii ale unor  persoane din ţara  noastră care  doresc să doneze aceste celule pentru alte  persoane care au nevoie, donarea se face în mod gratuit, voluntar, în scop umanitar“ – dr. Carmen Orban.

 

Investiţia  de  la  Fundeni  a  costat   statul român 250.000 de euro, o sumă  ce pare mare şi totuşi  este mică având în vedere faptul că statul  român plătea până  acum  câte  100.000 de euro pentru fiecare pacient care trebuia să facă transplant de celule stem în străinătate fiindcă nu  găsea  printre rudele sale un  donator compatibil.  „Avantajul ca un  pacient să sufere  un transplant în ţară constă, însă, în confortul psihic – cel mai important – de a fi aproape de cei dragi,  de a-şi putea vedea familia, prietenii ş.a. Faptul că vom  avea  un  Registru Naţional al Donatorilor Voluntari de  Celule  Stem  Hematopoietice presupune  nu  doar  că lărgim  aria donatorilor şi pacientul nu  mai  depinde doar de compatibilitatea cu rudele directe,  dar acest registru e interconectat la registrele publice internaţionale astfel  încât,  dacă  ai un  pacient căruia nu i-ai găsit un donator în ţara ta, poţi să îi găseşti  în altă ţară. Cu cât baza de date e mai mare,  cu  atât  şansele  de  vindecare sunt  mai mari.“,  ne-a explicat  dna Carmen Orban.

Ce  presupune a  fi  donator? Înseamnă a accepta   să  fii  trecut   pe   listă   în  Registrul Naţional al  Donatorilor Voluntari de  Celule Stem  Hematopoietice şi să  se păstreze informaţia  despre tine că eşti disponibil în caz că o persoană are nevoie  de celule  stem  din  sânge periferic.  Ţi se fac nişte teste pentru a se verifica sănătatea, iar când este nevoie eşti „accesat“, chemat să donezi. Dna doctor Carmen Călugăroiu, persoana care coordonează activitatea  în  banca  publică de  celule  stem  de  la Fundeni, ne-a explicat  cum decurge procedura de recoltare. „Grefonul de celule  hematopoietice se prepară cu o soluţie  de prezervare – o soluţie  de  criogenare – la o anumită concentraţie,  după care  urmează congelarea cu  ajutorul  congelatorului programatic. Grefonul preparat astfel este congelat până  la minus 140 de grade Celsius. Când  medicii clinicieni decid că e timpul pentru transplant, se face terapia de pregătire şi urmează transplantul propriu-zis.“

Taguri: nr. 6 / iunie 2012 Tweet

Tuesday, June 5th, 2012 at 11:15 pm, ZOOM, RSS feed