În sfârşit, a fost înfiinţată şi în România prima bancă publică de celule stem hematopoietice. Această bancă publică de procesare şi conservare a celulelor vii funcţionează la Centrul de Hematologie şi Transplant Medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
Un subsol de o curăţenie impecabilă. Uşi care nu se deschid decât pe baza unor cartele speciale, iar dacă ţi s-au deschis, în camerele respective nu intri decât cu cipici speciali pentru păstrarea igienei totale. Într-o parte dintre încăperi nici nu avem voie să intrăm, sunt camere sterile, iar în cealaltă se află recipientul cu azot lichid. Ne aflăm în banca publică de celule stem din Centrul de Hematologie şi Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni.
Multora dintre noi înfiinţarea primei bănci publice de celule stem hematopoietice s-ar putea să nu ni se pară un eveniment, dar pentru suferinzii de diverse forme de leucemie, acest anunţ reprezintă asigurarea dreptului la viaţă. În România, la Institutul Clinic Fundeni, s-au făcut până acum circa 350 de transplanturi medulare (cu celule stem – n.r.), dintre care 107 din februarie 2011 şi până acum. De obicei, aceste transplanturi au fost autotransplanturi cu celule stem din sângele periferic al pacienţilor sau alotransplanturi de la persoane înrudite cu pacienţii. Înfiinţarea unei bănci publice de celule stem în România reprezintă cea mai bună veste pe care o puteau da medicii români tuturor bolnavilor de leucemie din ţara noastră. Dna doctor Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, ne-a oferit amănunte legate de acest subiect. „Înfiinţarea acestei bănci vine în contextul în care Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este pe cale de finalizare, ceea ce presupune accesul pacienţilor la celule de la donatori neînrudiţi pentru transplant, atât din Registrul Naţional, cât şi din Registrele Internaţionale interconectate la acesta. Avem la dispoziţie două căi: o dată, pe baza Registrului Naţional, avem informaţii ale persoanelor care doresc să devină donatori de celule stem din sângele periferic, deci putem accesa oricând aceşti donatori dacă se constată că donatorul e compatibil cu bolnavul care are nevoie de transplant de celule stem. Apoi, există recoltarea de celule stem din cordonul ombilical, care se recoltează la naştere. Ceea ce vom face noi aici va fi diferit de ceea ce se întâmplă în băncile private de celule stem. În cazul băncilor private, familia plăteşte să i se preleveze şi să i se păstreze ani de zile celule stem din cordonul ombilical, în vederea utilizării lor în caz de boală, pentru copil sau un alt membru din familia respectivă, mai târziu. Noi dorim ca, pe viitor, să avem o bancă publică pentru acest gen de celule stem, unde donarea e benevolă, gratuită şi are acces oricine la celule stem. Aşadar, nu va exista posibilitatea ca mama care a născut copilul să stocheze la noi celulele stem din cordonul ombilical în scopul de a avea acces la ele doar familia ei, ci să existe acces public, pentru toată lumea, gratuit.“
„Registrul înseamnă o bază de date în care sunt trecute informaţii ale unor persoane din ţara noastră care doresc să doneze aceste celule pentru alte persoane care au nevoie, donarea se face în mod gratuit, voluntar, în scop umanitar“ – dr. Carmen Orban.
Investiţia de la Fundeni a costat statul român 250.000 de euro, o sumă ce pare mare şi totuşi este mică având în vedere faptul că statul român plătea până acum câte 100.000 de euro pentru fiecare pacient care trebuia să facă transplant de celule stem în străinătate fiindcă nu găsea printre rudele sale un donator compatibil. „Avantajul ca un pacient să sufere un transplant în ţară constă, însă, în confortul psihic – cel mai important – de a fi aproape de cei dragi, de a-şi putea vedea familia, prietenii ş.a. Faptul că vom avea un Registru Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice presupune nu doar că lărgim aria donatorilor şi pacientul nu mai depinde doar de compatibilitatea cu rudele directe, dar acest registru e interconectat la registrele publice internaţionale astfel încât, dacă ai un pacient căruia nu i-ai găsit un donator în ţara ta, poţi să îi găseşti în altă ţară. Cu cât baza de date e mai mare, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.“, ne-a explicat dna Carmen Orban.
Recoltarea de celule stem se face din sângele periferic, adică din sângele propriu-zis, cu ajutorul unui aparat de separare în flux continuu care alege doar celulele stem obţinându-se ceea ce numim grefon.
Ce presupune a fi donator? Înseamnă a accepta să fii trecut pe listă în Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice şi să se păstreze informaţia despre tine că eşti disponibil în caz că o persoană are nevoie de celule stem din sânge periferic. Ţi se fac nişte teste pentru a se verifica sănătatea, iar când este nevoie eşti „accesat“, chemat să donezi. Dna doctor Carmen Călugăroiu, persoana care coordonează activitatea în banca publică de celule stem de la Fundeni, ne-a explicat cum decurge procedura de recoltare. „Grefonul de celule hematopoietice se prepară cu o soluţie de prezervare – o soluţie de criogenare – la o anumită concentraţie, după care urmează congelarea cu ajutorul congelatorului programatic. Grefonul preparat astfel este congelat până la minus 140 de grade Celsius. Când medicii clinicieni decid că e timpul pentru transplant, se face terapia de pregătire şi urmează transplantul propriu-zis.“