DOSAR

Principiul dominoului

March 25th, 2008, com 10 comentarii

În teorie, procurorul este persoana care veghează la respectarea legii, intervine în apărarea legii şi pledează pentru respectarea legii. De cele mai multe ori, teoria se confundă cu realitatea. Bineînţeles, mai puţin în România! În România, procurorul este altceva, o entitate greu de definit, ocultă, o persoană cu demnitate publică şi care îşi poate folosi funcţia, influenţa şi statutul social în propriul interes, cu mult înaintea interesului general pe care s-a angajat să-l apere.

Concurs pentru ştabi

Institutul Naţional de Magistratură a organizat în 25 noiembrie 2007 un concurs pentru ocuparea unor posturi de conducere vacante, în cadrul diferitelor parchete şi instanţe din ţară. Concursul cuprindea un proiect scris, referitor la modul de exercitare a atribuţiilor care decurg din funcţia de conducere, o testare psihologică de evaluare a capacităţii de luare a deciziilor (despre care să spunem de pe acum că au trecut-o toţi, fără nici o problemă), de asumare a răspunderii şi rezistenţă la stres. La acestea se adaugă un examen scris, privind managementul, comunicarea şi resursele umane. Au fost puse la bătaie 54 de funcţii de conducere în eşalonul întâi. Procuror general (conducătorul unui parchet al Curţii de Apel), procurori generali adjuncţi, prim-procurori (conducătorul unui parchet local) şi prim-procurori adjuncţi. Erau puse în joc trei funcţii de procuror general (la Curţile de Apel din Piteşti, Suceava şi Cluj), dar şi fotoliul de prim-procuror al Parchetului Bucureşti. După verificarea competenţelor au rămas în concurs 34 de magistraţi, din 39 înscrişi iniţial. Numărul foarte mic al candidaţilor raportat la numărul locurilor se explică prin criteriile extrem de severe de selecţie (de competenţă, vechime, integritate morală şi profesională) pe care, cel puţin în regulamente, Consiliul Superior al Magistraturii le impune candidaţilor. Dovadă că pentru funcţia de procuror general s-au calificat doar trei candidaţi, doi pentru Piteşti şi unul pentru Suceava. Din cauza procedurii, în mai multe etape, examenul se întinde pe o perioadă mare de timp. Astfel, anunţul de organizare s-a făcut în 21 septembrie 2007, iar examenul scris propriu-zis a avut loc în 25 noiembrie. Au mai existat două momente de examinare, proba psihologică, în intervalul 28 octombrie – 2 noiembrie, şi susţinerea expozeului care însoţea proiectul referitor la practicile de exercitare a atribuţiilor în funcţiile de conducere, desfăşurat între 7 şi 22 noiembrie.

„Prezumţia de nevinovăţie“

Două momente sunt foarte importante în bucătăria organizării acestor concursuri: constituirea comisiei de organizare şi, mai ales, a celei de examinare. Prima comisie s-a constituit în data de 11 octombrie 2007 (cu o zi înainte de încheierea înscrierilor pentru examen), a doua la 18 octombrie 2007 (cu o zi înainte de data limită stabilită pentru depunerea dosarelor cu proiecte). Din 18 octombrie controlul total asupra desfăşurării examenului trecea din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii în responsabilitatea Comisiei de examinare. Aparent, datele de mai sus par o simplă înşiruire de elemente fără nici o relevanţă. Dar, în spatele acestui calendar a fost disimulată o întreagă maşinărie de fraudare a examenului. Actorii principali, aşa cum s-au evidenţiat ei până acum, în contextul examenului la care facem referire, sunt Gheorghe Dumitru – procuror, Eugen Cojocaru – procuror, Gheorghe Bucur – notar, Gheorghe Cerbeanu – judecător, Gabriela Ghiţă – procuror, Stelian Guli – procuror şi Cristian Deliorga – procuror. Asupra celor numiţi mai sus exista suspiciunea că ar fi viciat corectitudinea examenului pentru funcţii de conducere în Parchete, suspiciuni aflate în ancheta Departamentului Naţional Anticorupţie. Conform legilor, toţi aceştia beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, fiind consideraţi pe toată perioada anchetei, de toată lumea, nevinovaţi până în momentul în care o instanţă nu va pronunţa o condamnare împotriva lor.

Gheorghe, „simpatic, dar mediocru“

Procurorul Gheorghe Dumitru activa în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti în momentul în care s-a înscris la concurs. Şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general al Parchetului. Anterior, acesta a fost prim-procuror la Parchetul Costeşti în judeţul Vâlcea, şi a funcţionat ca procuror delegat, timp de şase luni, la DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Sub protecţia anonimatului, din motive evidente, doi colegi din Parchetul Curţii de Apel Piteşti au afirmat următoarele despre acesta. „Este motivat de o dorinţă arzătoare de a ajunge în funcţii de conducere, mai ales după ce a revenit, ca procuror simplu, în Parchetul Curţii, la încetarea delegării la DIICOT. Are o adevărată pasiune pentru funcţii de conducere!“. Şi: „Un coleg simpatic, dar un procuror mediocru, cu o capacitate profesională modestă“.

Lanţul slăbiciunilor

Departamentul Naţional Anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Dumitru de săvârşirea infracţiunii de „cumpărare de influenţă“, după cum prevede legea 78/2000 de combatere şi sancţionare a faptelor de corupţie. Mai direct spus, DNA deţine indicii care conturează următorul scenariu: în cursul lunii octombrie, după ce şi-a depus candidatura la concursul organizat de CSM, pentru fotoliul de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Gheorghe Dumitru a aplicat principiul „lanţul slăbiciunilor“. Traseul a fost următorul: Gheorghe Cerbeanu – Gheorghe Bucur – Eugen Cojocaru, scopul fiind reuşita garantată la examen şi implicit numirea în funcţia de procuror general la Parchetul Curţii de Apel Piteşti. Garanţia succesului a fost suma de 50.000 de euro, cerută de Eugen Cojocaru. În urma unei negocieri, despre care surse din DNA susţin că o deţin înregistrată, s-a bătut palma pentru doar 15.000 de euro.

Păstrăvi în loc de caltaboşi

Gheorghe Cerbeanu este judecător al secţiei penale a Tribunalului Vâlcea. Extrem de sensibil la rugăminţile şi emoţiile prietenului său foarte bun, Gheorghe Dumitru (îşi sărbătoresc, de câţiva ani, onomastica împreună), aflat în preajma examenului vieţii sale, îi promite acestuia tot sprijinul pentru a-şi vedea îndeplinit visul de a urca în scaunul de procuror general de Vâlcea. Mai mult, îi spune acestuia că ştie cea mai bună filieră, colegul Gheorghe Bucur, care are uşa deschisă la… Eugen Cojocaru. Planul de bătaie s-a făcut după 18 octombrie, pentru că abia la această dată Eugen Cojocaru a fost numit ca membru supleant în comisia de organizare a examenului pentru ocuparea unor funcţii de conducere în Parchete.

Cerbeanu a venit el însuşi de la Piteşti, cu maşina sa proprie, un Audi Q7, ca să se întâlnească cu Gheorghe Bucur în 19 octombrie (imediat după numirea lui Cojocaru). S-a discutat despre suma pe care Gheorghe Dumitru trebuie să o plătească pentru subiectele de examen. Ca bonus pentru eforturile lui, Bucur a primit de la Cerbeanu 200 de litri de vin (producţie proprie, avea să recunoască mai tâziu Cerbeanu), plus două sacoşe cu peşte (păstrăvi din crescătoriile de pe râul Argeş). DNA l-a acuzat şi îl cercetează pe Cerbeanu pentru complicitate la infracţiunea de „cumpărare de influenţă“, prevăzută în legea 78/2000.

Taxă cu reducere

Eugen Cojocaru este (mai corect spus era) un respectabil procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După ce a fost numit supleant în comisia de examinare, scopul său a fost acela de a ajunge la subiectele probei scrise. DNA susţine că a reuşit să pună mâna pe o parte din subiectele probei scrise. Prin intermediul lui Gheorghe Bucur şi al lui Gheorghe Cerbeanu, Cojocaru a dialogat cu Gheorghe Dumitru despre suma pentru care va primi subiectele. Iniţial Cojocaru a cerut 50.000 de euro. Ulterior a redus „taxa de examen“ la 15.000 de euro. Suma finală a fost stabilită în cursul unei întâlniri, la care au participat cei trei: Cerbeanu, ca mediator, Dumitru, aspirantul la scaunul de procuror general, şi Cojocaru. Întâlnirea a avut loc în cursul nopţii de 6 spre 7 noiembrie la restaurantul Quadri, în zona Floreasca, din Bucureşti. Conform DNA, Cojocaru este acuzat de comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de a permite accesul la informaţii care nu sunt destinate publicităţii.

Tranzacţionări fictive, şpagă reală

Gheorghe Bucur, celălalt intermediar al afacerii, este fost judecător la Curtea Supremă, fost membru în CSM, notar în prezent. Conform datelor DNA, Bucur a fost cel care a primit banii de la Dumitru, bani destinaţi lui Cojocaru. DNA are probe care dovedesc faptul că banii au fost daţi de Dumitru în biroul de notar al lui Bucur, joi, 8 noiembrie, după-amiază. Surse din DNA susţin că nu s-a putut organiza un flagrant pentru că cei trei au mascat plata celor 15.000 de euro în spatele unor tranzacţii fictive. De aici importanţa lui Bucur, ca notar, în intermedierea afacerii. Pe de altă parte, DNA are indicii despre modul în care s-a negociat, implicarea lui Bucur ca „purtător de cuvânt“ al lui Cojocaru, din care rezultă că Bucur şi Cojocaru fac o „echipă“. Bucur este acuzat de comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

„Prăjitura“ DNA

Pe lângă importanţa avută pentru Gheorghe Dumitru & Comp., subiectele de examen au fost o pradă râvnită şi pentru procurorul Stelian Guli, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Urziceni. Datele deţinute de DNA dovedesc, cel puţin până la proba contrarie, că toate speranţele lui Guli, care visa să se facă procuror-şef la Bucureşti, depindeau de bunăvoinţa aceluiaşi Eugen Cojocaru. Asta cu atât mai mult cu cât Guli participase şi ratase concursuri similare pentru posturi în DNA şi Parchetul General. În cadrul „pregătirii“ pentru acest concurs, Guli a renunţat la intermediari şi a apelat direct la Eugen Cojocaru. Se pare că Eugen Cojocaru şi Stelian Guli şi-au câştigat reciproc unul altuia încrederea, pentru că doar aşa se explică preocuparea procurorului bucureştean pentru colegul din Urziceni. Pe de altă parte, este de notorietate relaţia de bună amiciţie care există între Stelian Guli şi procurorul Cristian Deliorga, acesta din urmă fiind, în prezent, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii şi fost vicepreşedinte. Există indicii din care rezultă că Guli a fost pus chiar de Deliorga în legătură cu Eugen Cojocaru. Mai departe Guli a „cultivat“ singur relaţia cu Eugen Cojocaru. DNA a reuşit interceptarea unor convorbiri telefonice între Stelian Guli şi Cojocaru. Subiectele sunt denumite codat „prăjitură“. În 23 noiembrie, cu două zile înainte de examenul scris, Cojocaru îi transmite lui Guli, la telefon: „Am doar jumătate din prăjitură“. În 24 noiembrie, cu regret, Cojocaru îi spune, tot la telefon, că pentru restul „prăjiturii“, adică a subiectului, va trebui să se descurce singur. În dialogul celor doi apare des referire la „doamna doctor“, personajul-cheie de la care trebuiau luate subiectele. Stelian Guli a fost acuzat de DNA de comiterea infracţiunilor de instigare la permiterea accesului la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul de a obţine foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Cei slabi sunt cei „buni“

Indirect, rezultatele acestui examen pot fi o argumentaţie în plus pentru procurorii DNA. Gheorghe Dumitru a obţinut nota 7,07 la expozeul despre managementul funcţiilor de conducere, şi nota 8,60 la lucrarea scrisă. Stelian Guli a primit 8,64 la expozeu şi 7,20 la testul scris. Dacă nu ar fi existat suspiciuni de fraudă, în cazul celor doi, aceştia ar fi câştigat posturile pentru care au candidat: procuror general la Parchetul Curţii de Apel Vâlcea şi, respectiv, prim-procuror la Parchetul Bucureşti. Şi unul şi celălalt au obţinut note mai mari decât contracandidaţii lor. Gheorghe Dumitru l-a „bătut“ pe Ion Ristea (care a primit 7,71 şi 6,00). Este important de precizat că Ristea a mai ocupat funcţia de procuror general la Vâlcea, în perioada 2001-2004, că urmează în primăvară să-şi susţină teza de doctorat (spre deosebire de Dumitru, care nu are nici un fel de titluri academice), că a primit doar calificative de bine şi foarte bine pe parcursul întregii activităţi profesionale de până acum. Stelian Guli l-a avut drept contracandidat pe Dragoş Nestor, unul dintre cei mai pricepuţi procurori care au activat în cadrul Parchetului Bucureşti, şi unul dintre cei mai apreciaţi şefi ai acestei instanţe. Nestor a primit notele 8,43 şi 6,80, note care îi permiteau să câştige un nou mandat la conducerea Parchetului Bucureşti, dacă examenul nu ar fi fost fraudat. Trebuie spus că Stelian Guli a fost avantajat, odată în plus, şi la expozeul de susţinere a proiectului. Metodologia de examinare presupune ca fiecare candidat să fie audiat maxim 30 de minute. Stelian Guli a ieşit din sală după 15 minute în timp ce Nestor a fost examinat o oră şi jumătate (!).

Deliorga măcăne, prins cu „raţa-n gură“

Cristian Deliorga a fost, până la mijlocul lui ianuarie, vicepreşedinte al CSM, în prezent fiind doar membru al Consiliului. Profesional, activitatea lui s-a desfăşurat în Parchetele din Constanţa. Rotofei şi jovial, Deliorga este un tip plin de viaţă. Îi plac maşinile bune, dovadă că deţine Audi A3 fabricat în 2007. Celălalt Audi din familie, un A4, din 2005, îl conduce acum soţia. De când a început scandalul fraudei de la examenul procurorilor, Deliorga a răspuns oricui l-a întrebat, jovial, că nu este vinovat. A recunoscut fără nici o umbră pe faţă că este prieten cu Guli. „Ce să fac, ne cunoaştem din facultate şi ne-am văzut des. A venit mai mereu pe la CSM, pentru că e mai uşor de ajuns de la Urziceni la Bucureşti, decât la Constanţa. Suntem prieteni“, a afirmat Deliorga. În înregistrările DNA apare o convorbire între Gheorghe Dumitru şi Gheorghe Bucur în care acesta din urmă îi relatează protejatului său candidat: „S-a vorbit cu omul. Este plecat cu Pandrea la Monaco… şi a promis că va ajuta la examenele din comisiile de procurori, unde totul va fi OK!“ Omul la care se face referire este Deliorga. Anton Pandrea (fost preşedinte al CSM, până la mijlocul lui ianuarie) şi Cristian Deliorga au efectuat o deplasare oficială în Italia, în zilele de 13 şi 14 noiembrie, la o întâlnire cu oficiali din magistratura italiană, dar au rămas în „delegaţie“ mai bine de o săptămână, că era cald şi frumos!

Audiere nu, masă festivă, da

După ce rezultatele examenului au mulţumit pe toată lumea (şi Dumitru, şi Guli câştigaseră, iar DNA nu îşi anunţase prezenţa), pe 27 noiembrie procurorii au înregistrat video o întâlnire „tovărăşească“, pentru sărbătorirea victoriei. Eugen Cojocaru, Gheorghe Cerbeanu şi Cristian Deliorga au mâncat şi băut cu spor şi voie bună, de seara până spre miezul nopţii, la restaurantul Casa Roz. DNA nu a putut înregistra, din păcate pentru anchetă şi din fericire pentru meseni, dialogul acestora. Cristian Deliorga a fost audiat de DNA în data de 13 decembrie. Pe numele lui nu au fost formulate acuzaţii, dar a dat o declaraţie scrisă. Procurorii i-au cerut lui Deliorga să se abţină de la vot în plenul CSM pe orice chestiune care priveşte fraudarea examenului pentru procurori. Şi CSM şi Deliorga au negat că acesta a fost audiat.

„Doamna doctor“

În toiul scandalului, mai precis la începutul lui decembrie 2007, Daniel Morar, procurorul şef al DNA, declara într-un interviu la BBC că în atenţia anchetatorilor se află un membru al CSM. Personajul care corespunde descrierii lui Morar este Cristian Deliorga. „Din punctul nostru de vedere implicarea a fost stabilită, dar trebuie clarificat dacă are şi o componentă penală“, a afirmat Daniel Morar. În comunicatele DNA se face referire la Georgeta Gabriela Ghiţă, procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fost procuror general adjunct (în timpul mandatului lui Ilie Botoş), şi preşedinte al comisiei de examinare al examenului fraudat. Anchetatorii DNA susţin că referirile din convorbirile telefonice, la „doamna doctor“, o privesc clar pe Georgeta Ghiţă. Oficial, DNA o acuză pe Georgeta Ghiţă de comiterea infracţiunii de a permite accesul la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine, sau pentru alţii, de foloase necuvenite. Concret, zic procurorii, Cojocaru a primit o parte din subiecte înainte de examen, fapt care i-a favorizat pe Gheorghe Dumitru şi Stelian Guli. Şi procurorul Ghiţă şi toţi cei implicaţi au fost informaţi privitor la acuzaţii, la finele lui noiembrie, înainte ca scandalul să ajungă în presă.

Paranteză la o reacţie extremă

Deschidem o paranteză pentru a lămuri câteva aspecte tehnice, vizavi de faptul că Georgeta Ghiţă recunoaşte că a purtat mai multe dialoguri telefonice cu Eugen Cojocaru, în care s-a discutat despre examen. Comisia de examinare este numită de CSM pe baza propunerilor venite de la Institutul Naţional de Magistratură. Pentru comisia de examinare se numesc doi procurori de la Parchetul General (Georgeta Ghiţă şi Florica Marin), doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel (Vasile Luha, Vasile Gâlcă) şi trei magistraţi specialişti în management şi organizare (Irina Berar, Emanoil Muscal şi Robert Cazanciuc). Se numeşte şi o echipă de supleanţi printre care s-a numărat Eugen Cojocaru, care însă nu au nici un temei legal de a interveni în activitatea comisiei. Sunt simpli spectatori, la dispoziţia CSM. În aceste condiţii, procurorul Ghiţă nu avea nici un motiv să accepte comentarii despre examen cu Eugen Cojocaru. Cu toate acestea, fostul procuror general adjunct Gabriela Ghiţă a afirmat: „Am vorbit cu Cojocaru de mai multe ori, o dată îmi amintesc că m-a pus în gardă faţă de lucrarea de management a lui Dragoş Nestor, despre care a afirmat că este copiată după lucrarea unui coleg“. Reacţiile Georgetei Ghiţă au fost extreme. Pe de o parte, aceasta a dat în judecată DNA acuzând Parchetul că încalcă dreptul la prezumţia de nevinovăţie, apoi a cerut revocarea tuturor comunicatelor de presă în care apare numele său. În final, nemulţumită de declaraţiile publice ale procurorului general Laura Codruţa Kövesi, în care aceasta afirma că procurorii din ţară nu se mai înscriu la concursurile de promovare în funcţii pentru că este cunoscut, în mediul magistraţilor, că acestea sunt aranjate, a ameninţat-o că o va da în judecată. Oricum, primul termen dintre Ghiţă şi CSM s-a consumat în 22 ianuarie cu o amânare.

DNA s-a grăbit “ca fata mare la măritat“

Cel mai probabil DNA a intrat pe firul întregii poveşti pentru că DIICOT trăgea cu urechea la telefonul lui Gheorghe Dumitru, procuror bănuit că ar fi interesat de o anume îngăduinţă faţă de un grup de persoane inculpate într-un dosar penal, de care acesta se ocupa. DIICOT a auzit mai mult decât trebuia să audă şi şi-a chemat colegii, să audă şi ei. Plasat în timp, momentul de debut al filajelor şi interceptărilor telefonice se situează în jurul datei de 15-18 octombrie. Anchetatorii au ratat şansa de a organiza un flagrant, pentru că Dumitru-Cerbeanu-Bucur-Guli au la un loc mai multă experienţă despre cum se face şi cum se evită un flagrant, decât Elena Botezan şi Lucian Papici (acesta din urmă fiind şeful secţiei de combatere a corupţiei din DNA, responsabil cu rechizitoriul care îl viza pe ex-premierul Adrian Năstase şi autor al cercetării care a dus la punerea sub acuzare a lui Ioan Avram Mureşan, în cazul Decebal Traian Remeş). Pe de altă parte, DNA a fost nevoit să intervină imediat ce examenul s-a finalizat. Supravegherea celor în cauză nu ar mai fi putut continua, pe de o parte pentru că meciul era deja jucat, pe de alta pentru că exista riscul ca CSM să facă titularizările în funcţii. Nu în ultimul rând, DNA nu a beneficiat de nici un sprijin din partea CSM. În plin scandal de fraudare a concursului, în 10 decembrie Daniel Morar şi Lucian Papici au pledat, cot la cot, în faţa membrilor CSM, încercând să-i convingă pe magistraţi că este necesar avizul pentru reţinerea lui Gheorghe Dumitru şi Eugen Cojocaru. Era greu de crezut că CSM va reacţiona cu promptitudine şi va da aviz favorabil pentru reţinerea colegilor de breaslă. Dar nici Morar, nici Codruţa Kövesi, nici chiar Dumitru şi Cojocaru, nu şi-au imaginat că va fi atât de dificil. În primul rând, CSM, prin secţia de procurori, nu şi-a dat avizul pentru reţinerea lui Cojocaru, la primul vot. A fost nevoie de o serie de declaraţii foarte acide la adresa CSM, ale Codruţei Kövesi, şi de intervenţia lui Morar, pentru ca într-un final CSM să aprobe solicitarea de reţinere a celor doi procurori. Reţinerea a durat 24 de ore, Curtea Supremă, şi pe fond şi în recursul din 17 decembrie, respingând cererea de emitere de mandate de arest preventiv. La fel s-a întâmplat şi în cazul notarului Gheorghe Bucur. Singura măsură luată împotriva celor trei a fost interzicerea părăsirii teritoriului ţării pe parcursul anchetei.

CSM a dispus suspendarea din funcţie a celor doi procurori, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Ancheta penală va continua şi, probabil, mai devreme sau mai târziu se va redacta un rechizitoriu. Situaţia de fond în cadrul sistemului pilo-relaţionist din magistratură va rămâne aceeaşi. O anchetă beton, probe în faţa cărora nici Dumnezeu să nu aibă ce comenta, ar fi fost, în primul rând, o lecţie. Din păcate, şi de data aceasta DNA s-a pripit. Cum altfel se poate explica absenţa, de pe lista celor pentru care s-a cerut reţinerea, a lui Stelian Guli? De ce ancheta nu continuă serios în cazul lui Cristian Deliorga? De ce dă DNA-ul înapoi când este vorba despre Georgeta Ghiţă? Şi, nota bene, aceste întrebări sunt ale unui procuror de la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, care i-a fost contracandidat lui Gheorghe Dumitru. Ioan Ristea, fost procuror general la Piteşti, continuă să se întrebe singur, fără să aştepte răspunsuri.

Gura păcătosului, adevăr grăieşte

Judecarea cererii de emitere a mandatului de arest preventiv se face în şedinţă secretă. Aşa spune procedura. Recursul la decizie se judecă în public. Aşa se face că prima reprezentaţie a „actorilor“ din distribuţie a fost la recurs, în faţa completului de nouă judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cei trei, Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru şi Gheorghe Bucur, şi-au pledat nevinovăţia, fiind extrem de generoşi în detalii procedurale şi juridice, de parcă atunci dădeau examen. Dacă Cojocaru şi Dumitru erau evident stresaţi de ipostaza în care se aflau, Bucur părea în largul lui. Atât de în largul lui, încât a recunoscut că în perioada examenelor l-a sunat pe Cristian Deliorga, dar că acesta nu era în ţară. „Am vorbit în acea perioadă o singură dată, la telefon, cu Deliorga. Mi-a spus că la examen va fi o comisie formată din procurori şi cadre didactice“, a afirmat degajat Bucur în instanţă. Apoi a continuat: „La un moment dat, colegul meu Cerbeanu a venit la Bucureşti. Atunci nu ştiam că există o procedură, o comisie de concurs (comisiile de concurs fiinţează de circa şase ani – n.n.). Ştiam că o pilă este binevenită (sic!). Poate să sprijine candidatul. Vinul pe care l-am primit era făcut de Cerbeanu. Mereu îmi aduce vin când vine la Bucureşti, din prietenie!“ Bucur a recunoscut şi existenţa celor 15.000 de euro, dar a afirmat că sunt bani pe care Dumitru urma să-i investească în nunta fiicei lui.

Informaţia înseamnă putere

CSM şi-a făcut un titlu de glorie din transparenţă. De pe site-ul instituţiei, teoretic, dacă ai puţintică răbdare, poţi afla tot ceea ce se petrece în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii. Din seria informaţiilor publice fac parte şi toate detaliile care ţin de concursurile organizate de CSM. Cu două mici, dar esenţiale amendamente. Deciziile CSM sunt publicate cu mare întârziere. Astfel, hotărârile privind organizarea concursului de procurori fraudat de Gheorghe Dumitru, Stelian Guli şi compania, au fost publicate abia în intervalul 15 decembrie – 9 ianuarie. Componenţa comisiilor de examinare este făcută publică la toate concursurile (grefieri, şoferi, bone etc.), mai puţin la cele cu miză: concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi altele asemenea. Pe site-ul Institutului de Magistratură, la fel. Oricât ai căuta, nu vei găsi nicăieri lista propunerilor magistraţilor care vor fi selectaţi de CSM pentru a face parte din comisiile de examinare. Singura componenţă de comisie făcută publică este cea a examenului cu scandal, constituită pe 18 octombrie, şi publicată în 19 decembrie.

Ecuaţia mitei

Conform ultimei declaraţii de avere a lui Gheorghe Dumitru, aşa cum a fost ea publicată în data de 1 noiembrie 2006, ultima actualizată, veniturile anuale ale familiei Dumitru (soţia acestuia este pensionară) însumează 52.137 lei/anual. La aceasta se adaugă credite contractate în perioada 2004-2006 care adunate fac 15.000 de euro (din două credite, făcute în ani diferiţi… ca să nu existe vreo confuzie!) şi 52.000 lei. Bunurile la care se face referire în declaraţia de avere (două terenuri agricole, două case, un Audi A4) au fost cumpărate înainte de contractarea creditelor. Să mai spunem că veniturile anuale pentru funcţia de procuror general la Parchetul Curţii de Apel sunt în jurul a 50.000 de lei. Cei 15.000 de euro, despre care DNA susţine că au fost daţi mită, reprezintă în lei aproximativ 50.000 lei, adică mai mult decât câştigă Gheorghe Dumitru din leafă, şi soţia din pensie. În aceste condiţii se ridică două întrebări: de ce dai mită 50.000 de lei, pentru un salariu anual de circa 50.000 de lei? De unde a procurat Dumitru suma pentru „taxa de examen“? A făcut un credit…?

No comment…

După cum rezultă din datele DNA, singurii magistraţi care au pus mâna pe bani, în tentativa de fraudare a examenului pentru procurori, au fost Gheorghe Dumitru şi Eugen Cojocaru. Ceilalţi magistraţi puşi sub acuzare de DNA, Stelian Guli, Gheorghe Cerbeanu, Georgeta Ghiţă şi notarul Gheorghe Bucur, nu au beneficiat de nici un avantaj material. Atunci, de ce s-au implicat în toată povestea aceasta? Iată ce a răspuns un fost procuror general de Curte de Apel, Ion Ristea: „Pentru beneficii colaterale! Nici unul dintre cei în cauză nu ar fi intrat în jocul acesta fără să rezulte avantaje!“.

foto Mediafax Foto


Taguri:

Comentarii

  1. This online internet site carries a pretty good offer of pretty good right lower to earth well finding tips also it will require to hold out tremendously well, if it hasn’t already? I appreciated studying about some even though implementing products!

  2. step 7 kurs says:

    Very great post. I simply stumbled upon your blog and wished to say that I have truly loved browsing your blog posts. In any case I’ll be subscribing to your rss feed and I am hoping you write once more soon!

  3. Kenzing says:

    Great…

    love your blog, http://bettina.persianblog.ir/ ,Thanks again….

  4. pakistani girls names Pretty good post. I just stumbled upon your blog and wanted to say that I have really enjoyed reading your blog posts. Any way I’ll be subscribing to your feed and I hope you post again soon….

    Pretty good post. I just stumbled upon your blog and wanted to say that I have really enjoyed reading your blog posts. Any way I’ll be subscribing to your feed and I hope you post again soon….

  5. Frederics says:

    Hello…

    My life,vist ithttp://blogs.puntoradio.com/rawsonl/ ,Thanks….

  6. new led watch Starting a website kind of like this one forced me to do some research and I found your post to be quite helpful. My content is centered around the idea of knowledge, fun and sharing. I wish you fine luck with your web site in the futur…

    Starting a website kind of like this one forced me to do some research and I found your post to be quite helpful. My content is centered around the idea of knowledge, fun and sharing. I wish you fine luck with your web site in the future and you can be…

  7. Trackback for a Great Article…

    Left you a trackback for your readers to get more info….

  8. Phen375 reviews…

    That is very interesting, You are a very skilled blogger. I have joined your rss feed and sit up for in search of extra of your great post. Also, I’ve shared your website in my social networks! phen375 reviews…

  9. Great website…

    Cool post, I really enjoyed reading it. I will check out your site for some more content on this subject….

  10. Facebook Fan says:

    Extra Reading…

    […]we like to honor other sites on the web, even if they aren’t related to us, by linking to them. Below are some sites worth checking out[…]…

Comenteaza