- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon: Cursa pentru sănătate

Octombrie mohorât şi rece. Cerul plumburiu stă să se reverse în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. O mare de oameni în tricouri galbene de concurs îşi fac încălzirea pentru startul la Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon, ediţia a doua. Sunt circa 4.000 de participanţi, români, dar şi mulţi străini, copii din clasele primare, adolescenţi, dar şi bătrâni de peste 80 de ani, oameni perfect sănătoşi, dar şi tineri în scaune cu rotile. Cu toţii aşteaptă cu înfrigurare semnalul de plecare. Vor fi şase probe: maratonul pentru profesionişti – întrecere internaţională şi campionatul naţional al României de seniori şi tineret la băieţi şi fete, maraton-ştafetă pentru companiile bucureştene, semimaraton internaţional, cursa populară, cursa scaunelor cu rotile şi cursa copiilor. Anul acesta sloganul maratonului a fost Aleargă pentru tine!

Un maraton în scopuri caritabile

De sus se cerne o ploaie mocănească, rece, şi vântul se înteţeşte de parcă ar vrea să le facă în ciudă participanţilor la Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon. În Piaţa Constituţiei e forfotă mare. Au fost amenajate ţarcuri speciale pentru fiecare categorie de concurenţi. Organizatorii distribuie pelerine pentru ploaie, deopotrivă sportivilor şi spectatorilor, la acest mare eveniment al toamnei, din Bucureşti. Alergătorii experimentaţi refuză pelerinele, ei sunt obişnuiţi să alerge pe orice vreme şi ştiu bine că pelerinele nu fac altceva decât să îi încetinească din cursă. În cortul galben din faţa Palatului Parlamentului se echipează profesioniştii, în cortul mare şi alb, încă mai sunt întârziaţi care abia acum, în al doisprezecelea ceas, s-au gândit să se înscrie în cursă. Înscrierile se mai pot face până la 8.45. Unii abia îşi primesc numerele de concurs şi chip-urile pentru cronometrare, alţii deja s-au echipat şi sunt gata de cursă. De undeva din zona cortului galben, Gabriela Szabo urmăreşte cu interes pregătirea concurenţilor. „De fiecare dată vin la astfel de eveniment cu mare plăcere. Vin să susţin sportivii, să îi aplaud pe toţi cei cărora le place să alerge şi iubesc mişcarea. Este extraordinar că avem şi noi un maraton al Bucureştiului, contează pentru imaginea noastră ca ţară, contează pentru sănătatea populaţiei. M-aş bucura dacă ar ieşi cât mai mulţi bucureşteni pe traseul cursei pentru a aplauda sportivii şi pe cei care au curajul să facă mişcare“, ne-a spus Gabi înainte de începerea competiţiei.

La 9.15 au plecat în cursă concurenţii în scaune cu rotile, acei temerari care îndrăznesc să înfrunte destinul şi să arate că nu contează obstacolele pe care soarta le-a pus în cale, ci numai dorinţa lor de a practica un sport. „Mă numesc Grosu Ionuţ Marius, am 17 ani şi sunt pentru a doua oară la o asemenea mare competiţie. Am participat şi la maratonul de anul trecut iniţiat de cei de la Bucharest Running Club. Îmi plac toate concursurile, nu-mi place să stau degeaba şi particip la orice competiţie de atletism, baschet ori de tenis“, mi-a declarat tânărul cu ochi vioi aflat în scaunul cu rotile din faţa mea. De altfel, Marius a obţinut performanţa de a termina primul cei patru kilometri de la cursa pentru scaune cu rotile.


Aleargă pentru tine!

Pe locuri, fiţi gata, start! Ora 9.30. Plutonul alcătuit din maratonişti profesionişti şi amatori porneşte în cursă pe traseul Piaţa Constituţiei – Bdul Unirii – din nou în Piaţa Constituţiei – Calea Victoriei – întoarcere str. Ion Câmpineanu – Splaiul Independenţei – Opera Română – întoarcere Podul Eroilor, Ştirbei Vodă – str. Izvor – Calea 13 Septembrie – Piaţa Constituţiei. Mai exact, 10,548 km de pistă pe care maratoniştii trebuie să o parcurgă de patru ori. La ştafetă fiecare alergător trebuie să termine o dată cei 10,548 km, iar la semi-maraton de două ori. Cursa populară măsoară doar patru kilometri şi se desfăşoară pe un traseu în jurul Palatului Parlamentului, separat de cursa pentru maraton. La început plutonul este compact, concurenţii par să alerge la unison. Treptat, treptat, pe măsură ce au depăşit fântânile de la Piaţa Unirii, primii atleţi, lideri de moment, încep să se desprindă de această masă compactă de oameni.

Pe margini, bucureştenii privesc la concurenţi. Unii spun cu admiraţie: e un curaj să alergi pe o vreme aşa câinoasă într-o probă de maraton, alţii cu dispreţ: naiba i-a pus pe nebunii ăştia să alerge în tricou şi şort pe vremea asta?! Părerea automobiliştilor obligaţi să se înghesuie în culoarul strâmt care a mai rămas din bulevardul I.C. Brătianu este însă unanimă, ea se face cunoscută prin înjurături şi „semne pacifiste“ la adresa organizatorilor, edililor Capitalei şi a sportivilor care, tocmai astăzi, în zi de duminică, şi-au găsit să facă sport în aer liber. Ei au uitat că ţelul acestei competiţii este promovarea sănătăţii prin mişcare în aer liber, dar şi atragerea de turişti străini. Totul sub deviza: Aleargă pentru tine!

Pe traseu, dar mai ales în zona de unde s-a dat startul, sunt foarte mulţi străini: rude şi prieteni ai participanţilor la maraton sau simpli spectatori. La ediţia de anul acesta au sosit sportivi de 30 de naţionalitaţi din 20 de ţări. „Am reuşit anul acesta să înscriem pentru a doua oară Bucureştiul pe lista capitalelor lumii care organizează curse de maraton şi sperăm ca de acum încolo să rămână pe harta maratoanelor internaţionale. Ne bucurăm de o mult mai bună participare decât la ediţia de anul trecut. Pe lângă faptul că este o competiţie internaţională importantă, evenimentul sportiv atrage şi turişti străini, avem 100 de sportivi străini înscrişi în competiţie şi o mulţime de turişti care nu au mai fost niciodată în Bucureşti şi au venit să asiste la acest maraton“, ne-a declarat Oana Năstase, unul dintre organizatorii evenimentului.

Primii atleţi care au parcurs deja cei 10,5 km de pistă trec din nou prin Piaţa Constituţiei, în aplauzele spectatorilor. Sunt doi kenyeni – Yator Erik Chemboi şi Kioko John Musila, undeva, în spatele lor, vine un al treilea kenyan, urmează pe rând alţi atleţi. Şi, abia la jumătate de oră după aceştia încep să sosească mai mulţi alergători din plutonul plecat la 9.30. Ei vin amestecaţi, unii sunt sportivii concurenţi la maraton, alţii la ştafetă, alţii la semi-maraton.

La cursa populară mulţi dintre participanţii care au încheiat traseul îşi trag răsuflarea cu greu. Ei susţin că au venit numai din dorinţa de a face mişcare şi nu în scopul obţinerii vreunui premiu. „Mă numesc Sorina, am 22 de ani şi sunt din Bucureşti. Am terminat între primii 50 având în vedere că la cursa populară au participat circa 3.000 de oameni. Nu e prima oară când particip la un cros, m-am înscris din dorinţa de a face mişcare, pentru sănătatea mea şi a-mi dovedi mie că pot. Nu m-am pregătit anterior special pentru acest eveniment sportiv.“ Tot la cursa populară s-a înscris şi dl Nicolaie Neacşu, 83 de ani, cel mai vârstnic sportiv al evenimentului. El a fost premiat cu premiul special pentru curajul şi voinţa sa de a alerga. „Alerg de când sunt tânăr, am participat la toate campionatele naţionale. Mă simt bine şi vreau să le transmit tinerilor un mesaj: nu uitaţi, mişcarea e de aur, alimentaţia de argint, iar doctoria e otravă“, le-a spus spectatorilor Nicolaie Neacşu la premiere. Un nou val de alergători aflaţi la cel de-al patrulea tur de pistă trece prin Piaţa Constituţiei. Un nou ropot de aplauze. Cei care aplaudă sunt îndeosebi străinii sosiţi special pentru eveniment la Bucureşti, iar ici-colo unii bucureşteni care apreciază cu adevărat sportul şi mişcarea. Restul spectatorilor asistă zgribuliţi în ploaie, comentând între ei. Nu au exerciţiul aplaudării sportivilor şi mulţi nu înţeleg bine că tot ceea ce se petrece sub ochii lor se numeşte spectacol – un spectacol serios în slujba sănătăţii – iar efortul celor care fac acest spectacol merită apreciat prin aplauze. S-a încheiat proba de semimaraton, iar într-o jumătate de oră vor fi premiaţii şi concurenţii. Proba de maraton mai durează, fiindcă trebuie aşteptat până termină traseul şi ultimul concurent. Câştigătorii ediţiei de anul acesta la Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon au fost kenyenii de la locul unul la locul cinci, primii trei fiind: Yator Erik Chemboi – 2h20’35’’, Kioko John Musila – 2h21’04’’ şi Mibei James Kiprop – 2h21’29’’. Şi la semimaraton tot kenyenii au fost cei mai buni: Maina Charles Wachira – 1h02’17’’, Kiprop Pius Maiyo – 1h02’24 şi reprezentantul Italiei – Errebah Mustafa – 1h03’36’’ urmaţi de doi români: Prodius Roman – 1h06’13’’ şi Cristian Irimia – 1h08’12’’. Singurele probleme pe care le-au avut reprezentaţii Kenyei au fost cele legate de condiţiile atmosferice, imediat după ­finish ei având nevoie de îngrijiri medicale.

foto Octavian Tibăr