aura soma que es soma online soma letra traducida

soma retail stores soma online what is prescription soma used for

what happens if u take expired xanax buy xanax online xanax per cefalea tensiva

which is stronger lorazepam or xanax buy alprazolam online no prescription i just took 4mg of xanax

what happens if you od on phentermine order phentermine online mixing phentermine and testosterone

ambien tolerance withdrawal ambien pill mixing ambien and gabapentin

nucynta and phentermine phentermine 37.5mg phentermine bowling green ky

risk of addiction to tramadol tramadol no prescription tramadol 50mg tablets side effects

dog allergy to tramadol buy tramadol no prescription tramadol viktuppgГҐng

is tramadol safe to take with ambien buy ambien online fighting effects of ambien

ZOOM

Războiul taxei clawback

November 3rd, 2011, com Comenteaza

„Taxa clawback“, intrată de curând în vigoare, s-ar putea să nu spună mai nimic majorităţii dintre noi. Efectul ei însă va fi resimţit ori de câte ori vom avea nevoie de medicamente scumpe fiindcă fie nu vor mai fi compensate, fie nu le vom mai găsi deloc. Ce este „taxa clawback“?

IIată datele problemei: se ia un ministru – Eugen Nicolăescu – care elimină plafoanele la medicamente în farmacii şi dă frâu liber cheltuielilor cu medicamente compensate. În consecinţă,  producătorii  de medicamente vor să facă  vânzări  uriaşe  pentru că  o parte dintre medicamentele extrem de  scumpe sunt compensate total sau parţial de  stat, aşa că  vând medicamente  compensate  pe   datorie. Urmarea? Industria farma vinde tot mai mult pe datorie fără a şi-o recupera fiindcă, aţi ghicit, statul nu o mai poate plăti. Toată povestea s-a derulat între 2008  şi 2011, sub  oblăduirea  lui Nicolăescu  şi  a  urmaşului    său  în  fruntea Ministerului Sănătăţii, Attila Cseke. Pe de altă parte, statul, în toţi aceşti ani, a obligat  producătorii de medicamente să plătească o taxă (tot un fel de clawback, dar într-o altă formă) pe volumul  de  vânzări   pentru  toate  medicamentele. Numai că, potrivit noului ministru al Sănătăţii, Ritli Ladislau, taxa cu pricina nu şi-a atins obiectivul şi nu s-au strâns bani la bugetul  de  sănătate. În  plus, constată  ministrul, numai în ultimul an, în oncologie, consumul de medicamente anticanceroase a crescut cu 20%  în timp ce morbiditatea a crescut numai cu  8%.  Undeva cineva doreşte  consumul de medicamente scumpe. Cine? Toată    lumea  şi nimeni. Producătorii spun că nu ei răspund de bolile  românilor, medicii  spun  că  medicamentele X şi Y, chiar dacă  sunt  scumpe,  se recomandă  la boala Z pentru că  aşa  scrie la ghidul   de   bună    practică    medicală,   iar Guvernul  hotărăşte  că se impune un clawback care să reglementeze situaţia. Clawback înseamnă recuperarea unei sume de bani prin taxare sau  penalizare. Aşadar, avem de-a  face cu o recuperare  a  unor  bani  şi o  nouă  sursă  de finanţare pentru sistemul sanitar al cărui buget seamănă cu un ciur. Cum  va arăta ea concret? Păi, dacă într-un trimestru se alocă de la buget – pentru medicamente compensate – suma de 100  de milioane de lei, iar consumul real în această perioadă este de 150 de milioane de lei, atunci diferenţa de 50 de milioane o vor plăti producătorii de medicamente.

La gâtul taxei clawback au sărit, cum era de aşteptat,  producătorii  internaţionali de medicamente, care s-au trezit cu o nouă taxă ce le strică afacerile. Iată cum văd producătorii clawback-ul din perspectiva lor.

„Noua taxă  clawback nu are un efect reglator asupra pieţei, şi nu are nici un efect de control al consumului. Din   contră,  prin  forţarea unor actori  privaţi să  acopere  deficitul  deja istoric al bugetului de medicamente, statul nu îşi propune doar să nu mai fie el cel care e răspunzător  de tratamentul cu  medicamente al populaţiei. Concret, dacă în 2012 se păstrează datele  fundamentale  din  2011, atunci  vom avea un buget în jurul cifrei de 4,4 miliarde de lei, şi un consum de 6,1 miliarde de lei. Această diferenţă  de 1,7 miliarde, care acum trebuie acoperită   de  producătorii   de  medicamente, este  de fapt diferenţa dintre bugetul fictiv al statului şi necesarul real de tratament al populaţiei.  Consumul   de medicamente nu este un consum voluntar, oamenii nu iau medicamente pentru că le plac. Medicamentele se consumă la indicaţia medicului, pe baza analizelor şi a diagnosticului, pentru afecţiuni reale, pe  care nici pacienţii, nici medicii, şi cu atât mai puţin companiile  farmaceutice  nu  le  controlează”, ne-a declarat Cristian  Luţan,  directorul executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali  de Medicamente (ARPIM).

„Noi suntem de acord că este nevoie de o taxă clawback (care se aplică în Belgia, Spania, Ungaria etc. – n.r.), mai exact, de un control real al consumului de medicamente, dar acest control trebuie să  vizeze  excesele,  adică  să  pornească  de  la  nevoile  reale  de  tratament  ale populaţiei, şi nu de la un buget fixat discreţionar şi  nerealist.  Mai sunt şi alte probleme  cu forma pe care a luat-o taxa clawback. De exemplu, producătorii   sunt  obligaţi să  plătească pentru venituri pe care nu le-au realizat şi chiar pentru TVA.  Statul vrea înapoi de la producători toţi banii pe care îi cheltuie el, or  aceste sume includ şi marjele altor actori din piaţă şi taxa  pe  valoare  adăugată. Producătorii  sunt obligaţi să plătească sume considerabile, înainte de a-şi fi primit banii pentru medicamentele deja  livrate (la ora actuală  statul are restanţe uriaşe de plătit prin CNAS pentru medicamentele  compensate  –  n.r.)”, se  plânge  Cristian Luţan.

În rândul medicilor părerile sunt împărţite. Ei  nu neagă  necesitatea clawback-ului, ci mai degrabă reclamă forma ei. „Industria naţională de medicamente are şi ea nevoie de susţinere, fiindcă – să o recunoaştem – de obicei au cam fost  până   acum  favorizaţi producătorii   de medicamente străini, trebuia să existe ceva care să pună stavilă. Taxa clawback este OK întrucât şi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea  sistemului sanitar românesc, însă forma în care s-a adoptat această taxă este absolut aberantă”, crede dr. Tudor Ciuhodaru de la Spitalul Clinic   de Urgenţă Sf. Ioan din Iaşi.

„Taxa clawback este o taxă care nu convine în special companiilor producătoare de medicamente  din  România  fiindcă  scade  profitul acestora. Nu sunt un specialist în  domeniul economico-financiar sau în vânzările de medicamente, dar cred că  ea ar  trebui să  existe şi chiar există în alte ţări vestice. Sper, totuşi, ca respectiva  taxă  să   nu  alunge  producătorii internaţionali  de  medicamente  prezenţi în România, ei  sunt  totuşi motorul  care  stimulează  medicina  românească  şi activităţile medicale autohtone”,  atrage atenţia medicul Miron  Bogdan, preşedintele   Comisiei      de Pneumologie din Ministerul Sănătăţii.

Unii  medici  văd  în  această  taxă  chiar  o reducere a şansei de supravieţuire a pacienţilor cu boli grave care necesită tratamente scumpe. Perdantul ar fi, în opinia lor, pacientul pentru că fie va avea de plătit mai mult, fie nu îşi va mai găsi medicamentele, întrucât producătorii nu vor mai aduce medicamente scumpe dacă trebuie să plătească taxă mare pe ele sau chiar îşi vor lua jucăriile şi vor pleca.

 

Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, crede că „taxa clawback“ va avea rol reglator al pieţei de medicamente din România.

 

„Ceea ce mă îngrijorează foarte tare este faptul că, din cauza acestei taxe, mulţi producători vor dori să se retragă de pe piaţă. Asta înseamnă fie să rămânem fără medicamente, fie vor rămâne doar unul-doi producători şi nu va mai exista competitivitate. Astfel clawback-ul va lovi în pacienţi, iar taxa s-ar putea regăsi în costul medicamentelor”, se teme medicul Luminiţa Rusen, de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională Prof. Dr. C. T. Nicolau.

 

text Alice-Claudia Gherman, foto Mediafax

Taguri:

Comenteaza