Patronul, Alexandru Ştefănescu, visa de mult să-şi deschidă un restaurant cu specific mediteraneean în plin centrul Bucureştiului. Avea nevoie de o clădire aparte care să reflecte meniul, să corespundă exigenţelor celor mai pretenţioşi clienţi şi, evident, să ofere servicii de calitate şi să iasă din cotidianul restaurantelor concurente din zonă. Şi-a împlinit visul printr-un imobil nou, construit în 2003. Arhitectul Dragoş Perşu a reuşit să creeze pe 300 mp o clădire care se înscrie perfect în stilul arhitectonic al clădirilor bucureştene de la începutul secolului XX la exterior, iar în interior minune! A creat o adevărată grădină maură cu un nume pe măsură – Sangria. Aici, doritorii pot savura delicioase preparate din întreg bazinul meditaraneean la umbra unui palmier, alături de un vin Gran Sangre de Toro.
Inspirându-se din arhitectura grădinilor din Sevilla, Cordoba sau Granada, Dragoş Perşu a recreat la Sangria o grădină interioară maură cu palmieri din America de Sud, yukka şi iederă, foarte răcoroasă în sezonul cald şi extrem de confortabilă în sezonul rece datorită cupolei de sticlă care se montează iarna. Sunt 100 de locuri în această grădină transformată în salon pe perioada iernii, iar localul este deschis de la 12.00 până la 1.00 noaptea. Muzica ambientală de la malul Mării Mediterane te învăluie lin imediat ce treci pragul la Sangria. La parter, personalul foarte serviabil al restaurantului vă va lua hainele şi vi le va duce la garderobă, invitându-vă apoi să urcaţi la etaj. Aici veţi sesiza miracolul! Sunteţi în mijlocul unei grădini maure cu plante exotice, felinare pe ambele laturi, decorată discret totuşi cu motive ornamentale brâncoveneşti. Deşi o clădire absolut nouă, inte?riorul Sangria a fost atât de bine amenajat încât inclusiv pereţilor li s-a imprimat o patină aparte astfel încât să te transpui cu totul undeva în peninsula iberică. Odată ce aţi făcut trecerea în alte timpuri şi pe alte meleaguri, vă puteţi aşeza undeva la o masă de ratan din mijlocul grădinii sau într-un loc mai retras la o masă clasică din lemn şi cu scaune de piele şi să savuraţi faimoasa băutură spaniolă Sangria, originală, băutura casei. Personalul de la bar ne spune că adevărata Sangria se face din fructe (lămâie, portocală şi măr) în vin roşu şi brandy spaniol lăsate la macerat şase ore în frigider şi servită apoi cu gheaţă. Şi cum, evident, la restaurant te duci ca să şi mănânci, oferta este una bogată. Bucătarul şef Adrian Scarlat şi a sa echipă au creat un meniu divers. Fructele de mare nu lipsesc din fruntea listei. Salată de calamar şi caracatiţă – 31 de lei, calamar la grătar cu sos de lămâie şi busuioc – 33 de lei, jambon cu pepene galben – 32 de lei, şarlotă de piept de raţă afumat cu Ricotta – 35 de lei, carpaccio de viţel sau somon – 32 de lei, salată catalană (ton şi avocado) – 20 de lei, paellia cu fructe de mare – 49 de lei. Sună tentant? Şi nu uitaţi deserturile! Carmelita cu ciocolată şi sos englezesc – 14 lei, cremă de mango în foi de orez şi migdale – 21 de lei, serbeto cu sos de lămâie stropit cu Proseco – 16 lei, clătită cu Ricotta – 29 de lei. Stropiţi totul cu un vin spaniol Castillo del Utiel Blanco – 35 de lei sticla sau, de ce nu, cu un vin italienesc Chardonnay Forchir – 55 de lei. La Sangria vinul casei este românesc, fiindcă e mult mai cerut. „Străinii, care vin la noi, îndeosebi cer vinuri româneşti“, explică George Ceauşu, managerul restaurantului. „Aşa că la vinul casei vă putem servi cu un Sovignon Blanc Vampir de Recaş sau un Merlot Luna Rosa.“ Dar foarte bune sunt şi Feteasca Regală Special Reserve – 40 de lei/sticla, Cabernet Sauvignon de Bolovanu – 55 de lei/sticla, un vin cupaj Chateau Domenii – 60 de lei/sticla. La barul amplasat pe stânga, cum pătrunzi în grădină, puteţi servi cockteiluri delicioase sau puteţi comanda, simplu, un brandy spaniol Pedro Ximenez – 22 de lei, ori o cremă de coniac Huari – 15 lei.
foto Octavian Tibăr
Specialitatea bucătarului şef – Pulpe de raţă cu sos de vin roşu de Malaga la cuptor, servite cu legume sote: pulpe de raţă la cuptor; sos de vin roşu – vin de Malaga, piper roşu marinat, ceapă, sare; legume – cartofi, sparanghel verde, brocolli, baby carrot (o specie de morcovi mici) şi cibulette (ceapă tânără).