De la începutul acestui an, în România au avut loc mai multe evenimente care toate trădează o recrudescenţă a manifestărilor de tip mafiot. Clanurile interlope au ridicat la rang de artă şantajul, cămătăria, taxa de protecţie, tâlhăria, traficul de droguri, traficul de carne vie, toate ca modalităţi de a produce sume mari de bani, care învârt o economie mafiotă. Spre deosebire de economia reală, aflată în recesiune violentă, economia mafiotă este în plin avânt. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că organismele abilitate într-un stat de drept să le ţină piept, respectiv Ministerul de Interne, prin instituţiile sale, au fost, tot în primele luni ale anului, într-o degringoladă totală (să amintim doar seria celor trei miniştri de Interne, în tot atâtea luni), este de înţeles de ce fenomenele infracţionale au explodat, rând pe rând, la Braşov, Cluj, Bucureşti, Craiova.
Atac armat ziua în amiaza mare
De departe cel mai violent caz, consumat până acum, a fost cel din Braşov, din 29 ianuarie. Atacul armat de la o casă de schimb valutar din centrul Braşovului, la o oră de vârf, s-a soldat cu doi morţi, un om grav rănit, care a rămas mutilat pe viaţă. Până la ora redactării acestui material, deşi în custodia poliţiei se aflau cel puţin doi suspecţi, cazul este considerat, încă, unul cu autor necunoscut. Cazul Braşov a demonstrat opiniei publice că în România există şi funcţionează cu succes o întreagă încrengătură, în care sunt implicaţi poliţişti, procurori, judecători, avocaţi şi interlopi. Interdependenţa, colaborarea dintre aceştia a fost factorul determinant al agresiunii care a avut drept consecinţă atacul şi victimele. Subiectul a fost dezbătul excesiv de mass-media, dar rezumatul cazului reprezintă cea mai bună ilustrare a modului în care funcţionează legea şi instituţiile în România.
Un roman polițist prost
În 29 ianuarie, în jurul orei 16,00, un individ înarmat a atacat casiera unei case de schimb valutar din centrul Braşovului, în momentul în care aceasta transporta din casa de schimb valutar, la o maşină parcată în faţa acesteia, o geantă cu bani. Un trecător vede toată scena şi încearcă să-l prindă pe atacator. Omul este împuşcat şi moare. Agresorul trage în şoferul maşinii, şi îl răneşte grav. În ciuda eforturilor, acesta moare, în drum spre spital. Un al treilea bărbat este împuşcat în ochi. Scapă dar rămâne mutilat pe viaţă. Agresorul fuge, cu geanta în mână, dar după câţiva zeci de metri o abandonează pe stradă. Totul s-a consumat în mai puţin de două minute.
Care sunt cu adevărat mafioții?
La aproape trei luni de la momentul respectiv, din toate datele adunate pe marginea acestui tragic eveniment procurorii şi poliţiştii au avut pe rând trei suspecţi. Primul – Serghei Gorbunov, al doilea – Adrian Marius Berceanu, al treilea – Serghei Gribenco.
Gorbunov se afla la momentul atacului în libertate, beneficiind de o întrerupere a executării pedepsei, acordată de o instanţă din Craiova. Deşi portretul lui Gorbunov era public, şi era dat în urmărire generală, acesta se antrena, boxa şi trăgea de fiare cot la cot cu poliţiştii din Braşov, în aceeaşi sală de sport. Ulterior s-a dovedit că Gorbunov locuia la câteva sute de metri de clădirea poliţiei.
Născut la 1 iunie 1979, în Republica Moldova, Gorbunov a fost arestat, în România, în anul 2004, pentru tentativă de omor, cu mână armată, a unui om de afaceri turc din Eforie Nord, fiind condamnat la 15 ani de închisoare. A fost încarcerat în penitenciarul de maximă siguranţă Craiova. În ianuarie 2008, a obţinut un certificat medical din care rezulta că suferă de glaucom. Instanţa Tribunalului Dolj, recte judecătoarea Maria Nicola, a admis punerea lui în libertate pe o perioadă de trei luni. După trecerea acestor trei luni, Gorbunov nu a revenit în penitenciar şi a fost dat în urmărire generală. De notat că, după ce judecătoarea a admis cererea de eliberare provizorie a lui Gorbunov, procurorii nu au făcut recurs!
Încrengătura mafiotă din magistratură
Evenimentul de la Braşov a declanşat o întreagă campanie împotriva procurorilor şi magistraţilor care au contribuit la eliberarea lui Serghei Gorbunov. Dar nici una dintre instanţele chemate nu a clarificat până la capăt cum a fost posibil ca un individ periculos, care avea antecedente în comiterea de atacuri cu mână armată, a fost pus în libertate.
Inspectorii judiciari ai CSM au verificat condiţiile întreruperii executării pedepsei lui Gorbunov. „Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat în legătură cu condiţiile întreruperii executării pedepsei în cazul lui Serghei Gorbunov şi a dispus inspecţiei judiciare ca, de îndată, să efectueze cercetări legate de condiţiile în care s-a dispus întreruperea executării pedepsei”, declara Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt de la CSM.
Ministrul Justiţiei cerea şi el Consiliului Superior al Magistraturii să verifice dacă întreruperea executării pedepsei în cazul lui Gorbunov, dispusă de Tribunalul Dolj, este în conformitate cu legea. „În funcţie de poziţia CSM, respectiv de rezultatul anchetei, vom stabili în continuare poziţia ministerului”, a conchis Cătălin Predoiu. Până la finele lui martie 2009, CSM nu a luat o decizie, discutarea cazului judecătoarei Maria Nicola fiind amânată de câteva ori.
Procurorii de partea cui?
În ceea ce îl priveşte pe procurorul Marius Vlădoianu, inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că, la şedinţa Parchetului Dolj din 6 mai 2008, la o zi după ce Tribunalul a decis întreruperea executării pedepsei pentru Serghei Gorbunov, procurorul care a pus concluzii de admitere a cererii deţinutului a ascuns faptul că acesta a mai avut o cerere identică, anterioară, care a fost respinsă, în care tot el a fost procuror de şedinţă. „Procurorul Vlădoianu Marius, care a participat la judecarea cererii, nu a făcut vorbire despre faptul că a participat la judecarea unei alte cereri de întrerupere a executării pedepsei formulate de acelaşi condamnat în luna decembrie a anului 2007, pentru aceleaşi motive medicale”, se arată în motivarea hotărârii CSM din 5 februarie 2009 prin care a fost demisă conducerea Parchetului Dolj pentru deficienţe manageriale. La întrebarea „de ce a procedat aşa procurorul”, nu a răspuns nimeni!
Avocat de nota zece!
Încrengătura nu se opreşte aici. Un rol esenţial l-a avut şi încă îl are avocatul lui Gorbunov. Avocatul acestuia este membru al Baroului Braşov şi se numeşte Claudiu Prunaru şi l-a reprezentat pe acesta în procesul în urma căruia i-a fost întreruptă executarea pedepsei. Prunaru îl reprezintă şi pe al doilea suspect în cazul atacului de la casa de schimb valutar din Braşov, Serghei Gribenco. Mai mult, l-a reprezentat şi pe suspectul intermediar Adrian Marius Berceanu. Şi mai mult, la cabinetul său de avocatură funcţionează sediul social al firmei deschisă de tatăl lui Gribenco, Ion Gribenco, născut în Republica Moldova şi naturalizat în România. Ion Gribenco i-a plătit acestuia onorariile de avocat pentru a-i reprezenta în cursul cercetării penale pe Serghei Gorbunov şi pe fiul său Serghei Gribenco.
Întâmplător, soţia lui Prunaru este judecător la Tribunalul Braşov. Toate acestea, deşi semnalate de mass-media, în toate combinaţiile posibile, nu au ridicat nici un fel de semne de întrebare celor responsabili. Concluzia, deloc pripită, este că toată această situaţie la limita absurdului este principiul după care clanurile mafiote funcţionează cu succes în România.
Polițiștii au plătit cu funcțiile lor
Patru ofiţeri din IPJ Braşov au fost trimişi în faţa Comisiei de Disciplină şi riscă destituirea. Şeful IPJ Braşov, Constantin Arieşanu, a fost trecut în rezervă începând cu 1 martie. Şeful Poliţiei Municipale, Ioan Dorel David, şeful Secţiei 4 de Poliţie, Dan Buleandră, şeful de la Investigaţii Criminale vor intra în Comisia de Disciplină. De asemenea, un ofiţer de la Serviciul Urmăriri a primit mustrare scrisă. Măsurile au fost luate după finalizarea anchetei privind modul în care poliţiştii braşoveni s-au descurcat în cazul Gorbunov.
Istoria se repetă la Iași
Un alt caz în care „colaborarea” dintre poliţişti, infractori şi magistraţi a funcţionat este cel al clanului Cordunenilor din Iaşi. În data de 20 martie un scandal la un club ieşean între două grupări de interlopi din Iaşi se soldează cu nouă răniţi, dintre care unul a pierdut un ochi. În timpul răfuielii au fost folosite bâte şi au fost trase mai multe focuri de armă.
Clanul Corduneanu şi un grup condus de Cătălin Băcăuanul sunt în conflict deschis de mai multă vreme pentru supremaţia în Iaşi. Potrivit poliţiştilor, în scandal au fost implicate mai mult de zece persoane, cel puţin doi dintre protagonişti fiind arestaţi şi, ulterior, eliberaţi de judecători, în ianuarie, anul acesta. Magistraţii au respins emiterea mandatelor de arest preventiv, considerând că aceştia nu prezintă pericol social, după un conflict asemănător, în care au fost implicate aceleaşi clanuri, conflict consumat în ianuarie, la un alt club ieşean. În februarie, doi membri ai clanului Corduneanu au fost arestaţi de poliţişti, dar şi de această dată magistraţii au refuzat emiterea mandatelor de arest preventiv. Neînţelegerile între cele două grupări, cea condusă de Băcăuanul şi cea din care fac parte membri ai familiei Corduneanu, au început în noiembrie anul trecut, din cauza unui împrumut de 7.000 euro. „Printre cei patru indivizi reţinuţi se numără şi Cătălin Băcăuanul. Sunt câte două reţineri din fiecare tabără“, a declarat şeful Poliţiei Judeţene Iaşi, comisarul şef Liviu Zanfirescu. La sediul Poliţiei au fost audiate mai multe persoane, poliţiştii încercând să afle cine a declanşat conflictul. „E o problemă mai veche între cele două grupări. Au mai fost implicaţi într-un alt scandal, petrecut în clubul Skin, în care s-au folosit focuri de armă. Poliţia şi-a făcut atunci datoria. A făcut arestări, dar mai departe nu mai este problema noastră că respectivii au fost eliberaţi“, afirma comisarul-şef Liviu Zanfirescu.
În anul 1998, membrii grupării au intrat şi în atenţia autorităţilor franceze, pentru comiterea unor spargeri şi furturi de maşini. Doi dintre membrii grupării au fost audiaţi pentru o crimă comisă pe teritoriul Germaniei. Fostul şef al Poliţiei Judeţene Iaşi, comisarul Ştefan Alexa, a recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că fraţii Corduneanu ar fi beneficiat de protecţia unor poliţişti.
foto Mediafax
Opinie de preşedinte de ţară
Şeful statului a declarat, la sfârşitul lui februarie, că un raport bun al Comisiei Europene în vara acestui an creează premisa pentru ridicarea monitorizării pe justiţie, însă a precizat că, dacă incidente în care doi oameni se bat sunt monitorizate sub modul „e vremea clanurilor“, atunci România va avea o problemă.
„Vă pot spune însă că un raport bun (al Comisiei Europene, în vara anului 2009, în legătură cu justiţia din România – n.r.) creează premisele ca până la începutul lui 2010 să nu mai fim sub monitorizare. Dar cu siguranţă, dacă incidente în care doi oameni se bat vor fi puternic mediatizate ca fiind «vremea clanurilor în România», vom avea o problemă“, a spus Băsescu.
Opinie de ministru de Interne
Ministrul de Interne Dan Nica a precizat că Eugen Preda, implicat în scandalul de la Plaza Mall, a fost demis din MAI şi că nu a funcţionat niciodată ca poliţist. Ministrul se referea la un conflict care a degenerat într-un mall din Bucureşti, unde un clan mafiot s-a luptat cu forţele de pază. Ulterior s-a dovedit că liderul clanului interlop era poliţist cu acte. Nica a adăugat că a dispus iniţierea unei anchete a Corpului de Control la nivelul Clubului Dinamo, atât în Capitală, cât şi în Braşov, pentru a se stabili împrejurările în care Preda a beneficiat de anumite facilităţi, deşi era cunoscut faptul că nu are un comportament ireproşabil.
„Persoana respectivă, care figura ca sportiv şi avea şi statut de angajat în cadrul Ministerului, niciodată nu a funcţionat ca poliţist şi nu putea să funcţioneze, pentru că regulile de funcţionare ca poliţist sunt cu totul altele, a fost demisă. Am dispus ca Corpul (sic!) de Control al ministrului de Interne să facă o anchetă la nivelul Clubului Dinamo, în Capitală, Dinamo Braşov, pentru a vedea cum a fost posibil ca o persoană care nu era cunoscută ca având un comportament ireproşabil să beneficieze de anumite facilităţi, inclusiv pe linie sportivă“, a spus Nica.
Potrivit lui Nica, sunt pregătite şi o serie de modificări ale legislaţiei în privinţa ordinii publice care vizează redarea unor atribuţii Poliţiei Române, care au fost luate „poate cu intenţie în ultimii ani“, dar şi măsuri de protecţie a poliţistului.