Mafioţii din România nu au amestecat niciodată crima cu escrocheriile financiare. O spune chiar procurorul general. Ceva crime, clasificate de presă ca fiind „în stil mafiot”, au mai fost. Unele comise de mafia chinezească – vezi chinezul din geamantan – altele, între clanurile ţigăneşti, dar în fapt bătăi şi reglări de conturi care au dus la lovituri cauzatoare de moarte. Primul care a împletit cele două infracţiuni majore, înşelăciunea şi omorul, este Sergiu Băhăian. Supranumit „omul cu o mie de feţe”, Băhăian se află în prezent în arest preventiv, în baza a două mandate, unul pentru înşelăciune, altul pentru instigare la omor, şi este considerat nevinovat, până la sentinţa finală.
Cum a fost prins omul cu o mie de feţe
Născut la Constanţa, în iunie 1962, Sergiu Băhăian are 48 de ani şi este artizanul celebrului circuit piramidal Sabina Product, unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din România anilor 1995. Pentru afacerile de la Sabina Product, Băhăian a fost condamnat, în decembrie 1998, printr-o hotărâre definitivă, la cinci ani de închisoare. A fost acuzat de fals şi înşelăciune. Prejudiciul total, şapte miliarde de lei vechi la valoarea anilor 1995, nu a fost decât într-o mică măsură recuperat. Sabina Product şi Băhăian au păcălit şi indus în eroare aproximativ 5.000 de persoane. A fost eliberat condiţionat, cu un an înainte de ispăşirea completă a pedepsei, în octombrie 2002, pentru bună purtare.
În perioada în care a fost condamnat, a împărţit celula cu nu mai puţin celebrul Stelian Ogică. Acesta din urmă a povestit că, în detenţie, Băhăian era un om speriat, timorat şi un puşcăriaş model.
Ofiţerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) se aflau pe urmele lui Băhăian de câteva luni. Băhăian era bănuit că este creierul unor complicate escrocherii financiare, unde prejudiciul era estimat la circa un milion de euro. Poliţiştii au fost puşi în mişcare de plângerile formulate de mai multe societăţi comerciale păgubite. Poliţia a mers pe firul invers al acestor infracţiuni economice, până în momentul în care s-a constatat că persoane implicate în afacerile lui Băhăian dispar fără urmă. Mai mult, s-a stabilit că cei dispăruţi au în comun două detalii. Sunt administratori ai firmelor implicate în infracţiuni economice şi, înainte de asta, oameni din cele mai de jos categorii sociale. Totul a culminat cu descoperirea a două cadavre, îngropate în spatele unei case nelocuite, din satul Măgura, comuna Cerchez, din judeţul Constanţa, sub o placă de beton, peste care era aşezat pământ. Poliţiştii au stabilit la prima vedere că victimele fuseseră îngropate de vii!
Băhăian a fost reţinut în Bucureşti, în cartierul Giuleşti, în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, de procurorii DIICOT şi de poliţişti, după ce au fost trase mai multe focuri de armă. Alături de Băhăian, l-au reţinut şi pe Eduard Marian Mărculescu, mâna dreaptă a lui Băhăian. Cei doi se aflau într-o maşină care, în încercarea de a scăpa, a lovit în plin maşina poliţiei. Un ofiţer de la Crimă Organizată a suferit o fractură la mâna stângă.
În maşină se afla şi o minoră, o adolescentă de 17 ani. Poliţiştii au crezut, iniţial, că fata fusese răpită de Băhăian, dar ulterior s-a stabilit că domnişoara era doar iubita acestuia. Într-un comunicat al DIICOT se preciza că gruparea organizată de Băhăian este una ermetică, pentru monitorizarea celor vizaţi fiind alocate resurse umane şi materiale importante. Gruparea funcţiona în Constanţa, Bucureşti şi în oraşe din judeţul Ialomiţa. Grupul era format de Băhăian şi Valentin Şlepac. Celor doi li s-au alăturat Adrian Grigoraş, şi fraţii gemeni Marin şi Petre Piciog. Procurorii susţin că omorurile au fost comise de Şlepac şi Grigoraş, la ordinul lui Băhăian, care a decis că prin suprimarea „foştilor colaboratori“ poate fi stins un conflict între cei doi executanţi. Şlepac şi Grigoraş nu s-au mai înţeles în ceea ce priveşte împărţirea profitului şi exista riscul ca victimele să apeleze la autorităţi.
La audieri, Şlepac şi Grigoraş aveau să declare că ordinul lui Băhăian suna sec: „Închideţi-le gura! Azi!”
Procurorul-şef al DIICOT Constanţa, Laurenţiu Bratosin, declara, imediat după ce Băhăian şi acoliţii lui au fost reţinuţi, că întreaga activitate a grupării infracţionale este fără precedent în România. Conform DIICOT, Băhăian coordona un grup, care reuşea să obţină importante beneficii materiale, prin înşelăciune, în dauna mai multor societăţi comerciale. Băhăian înfiinţa firme comerciale, în total fiind vorba despre aproximativ 40 de astfel de societăţi comerciale, cu diverse obiecte de activitate, prin intermediul cărora cumpărau mărfuri, pe care le plătea cu instrumente de plată fără acoperire. Gajau de mai multe ori acelaşi bun, la diverse bănci, şi perfecţionaseră un sistem de leasing pentru autoturisme de lux, prin intermediul unei societăţi comerciale înfiinţate pe o identitate fictivă. Această din urmă afacere a fost cea care i-a dus pe poliţişti la Băhăian. Prejudiciul a fost stabilit la circa un milion de euro.
Băhăian alegea ca administratori, la firmele sale, oameni săraci, fără venit, dar mai ales fără familie. „Folosea oameni pe care nu-i putea căuta nimeni. Oameni amărâţi, bătuţi de soartă, care, pentru un milion, erau în stare să facă efectiv orice. Le dădea casă, haine şi maşină. Evident că aceştia ascultau, fără să clipească, ordinele lui Băhăian”, a povestit Laurenţiu Bratosin.
Printre „boschetari”, Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan, toţi omorâţi, la momentul potrivit „afacerii”, pentru a nu divulga autorităţilor modul de desfăşurare a activităţilor comerciale. Unii dintre ei au fost omorâţi pentru că încurcăturile financiare în care fuseseră implicaţi cereau dispariţia „administratorului“ de firmă, ca să pună pe o pistă falsă autorităţile, pe principiul „prinde orbul, scoate-i ochii”.
Şeful DIICOT Constanţa, Laurenţiu Bratosin, a spus că una dintre victimele grupării criminale, Lucian Cernat, a fost aruncat în 2006, în Dunăre, de pe podul de la Cernavodă, după ce a fost drogat şi obligat să consume o mare cantitate de alcool. O altă victimă, Emilian Leonte, a fost ucisă în 2008, cu mai multe lovituri de ciocan în cap, cadavrul fiind descoperit în Canalul Dunăre – Marea Neagră. Cea de-a treia victimă a fost Ionel Ulezu, omorât tot în 2008. Şi el a fost drogat şi obligat să consume mult alcool, înainte de a fi îngropat de viu în spatele unei case din satul Măgura, într-o groapă, la aproximativ doi metri adâncime, sub o placă de beton, deasupra căreia a fost construit un WC. O altă victimă este Petrică Captalan, omorât în 2008, în urma unei lovituri cu o bâtă în cap şi îngropat imediat într-o groapă, la aproximativ un metru adâncime, deasupra cadavrului fiind turnată o placă de beton.
Procurorii nu exclud posibilitatea să mai existe şi alte victime. Procurorul Laurenţiu Bratosin a mai spus că la Constanţa a fost audiat şi Eduard Mărculescu, considerat mâna dreaptă a lui Băhăian, arestat şi el preventiv, pentru infracţiuni economice, pentru 29 de zile. „Până acum, în România nu a mai fost aşa ceva, cel puţin după 1989, că înainte, nici atât. Băhăian folosea nişte oameni să lucreze în numele lui, obţinea bani din afacerile încheiate pe semnătura acestora după care îi omora”, afirmă reprezentantul DIICOT Constanţa.
Şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, comisarul Aurelian Pavel, a afirmat că pe numele lui Băhăian a fost deschis un al doilea dosar în care acesta este anchetat pentru instigare la omor şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. În cursul audierilor, dar şi în faţa magistraţilor, Şlepac şi Grigoraş, „colaboratorii“ lui Băhăian, au recunoscut faptele comise şi au susţinut că au comis crimele la ordinul lui Sergiu Băhăian, pentru că le „era frică de acesta”.
Băhăian şi acoliţii lui au contestat aceste mandate de arest, dar instanţele superioare au menţinut deciziile iniţiale.
„Eram obişnuiţi ca grupările de crimă organizate să acţioneze la modul clasic. Infracţiunile economico-financiare nu aveau şi infracţiuni de violenţă. În ultima perioadă de timp, aceste grupări s-au specializat, şi-au diversificat activitatea şi, iată că avem crime, acte de cruzime în formă repetată, ceea ce este o premieră”, a spus Laura Codruţa Kövesi, citată de Hotnews. „O parte dintre victime au fost ucise pentru că ridicau pretenţii. Primeau o sumă de bani pentru a semna hârtiile de constituire a unor societăţi comerciale. Dar după un timp sesizau cât de mult s-au îmbogăţit alţii pe seama lor, şi au făcut greşeala de a cere bani în plus. Din acest motiv au fost ucişi”, afirmă procurorul general.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a avut în lucru, în 2007, două dosare penale privindu-l pe Sergiu Băhăian, după ce a primit mai multe plângeri de la administratorii unor societăţi comerciale din Bucureşti şi din Ilfov, plângeri în care era reclamat faptul că au fost prejudiciate de un grup de persoane care au plătit cu cecuri false. Poliţiştii din Ilfov au mers pe fir şi au ajuns la Băhăian, la Adrian Radu şi Marin Călin. Cei doi au fost reţinuţi pentru 24 de ore după care au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. În ultimul moment, însă, Parchetul a decis să nu ceară judecătorilor arestarea celor doi, impunând doar măsura de a nu părăsi Capitala. Dosarul nu a mai fost finalizat.
Avocatul lui Băhăian susţine că acesta este nevinovat şi este victima unor răzbunări. A anunţat că va solicita o expertiză psihiatrică. Procurorii cred că Băhăian este un criminal sadic, dar mai este mult până vor putea convinge magistraţii, sau până vor avea o condamnare definitivă în cazul acestuia. La mijloc, Băhăian, care îşi doreşte, în arest fiind, fructe, salam şi pastă de dinţi. Nu s-a oferit nimeni să-i trimită acest pachet.
Creierul şarlataniilor de la Sabina Product avea una dintre cele mai accesate pagini pe site-ul Facebook. După cum scria Băhăian pe pagina personală, „este singur şi se află în căutarea alesei“. Pe contul său de pe Facebook, Băhăian avea înregistraţi 1 600 de prieteni, cele mai multe femei tinere, plus toată crema din media: Andi Moisescu, Horia Brenciu, Analia Selis, pentru că Băhăian se imagina un regizor-producător de spectacole, angajat pentru Excessive Art Production. Una dintre pozele postate îl arată pe Băhăian în tandreţuri cu o tânără blondă. Poza este datată 13 septembrie 2009.
În 1995, Băhăian a pus umărul la finanţarea filmului regizat de Nae Caranfil, Asphalt Tango, şi la albumul Născută toamna, realizat de Loredana Groza, în colaborare cu Direcţia 5, din banii de la Sabina Product.
Ecaterina Onica este femeia care a fost iubita lui Băhăian, oficial, până înainte de Crăciun. S-au despărţit, în urma unui scandal, cu aer de conflict domestic în care există o a treia persoană. Dincolo de relaţiile de dragoste, cei doi sunt, spune procurorul Ionuţ Ciprian Spiridon care instrumentează dosarul înşelăciunilor, şi parteneri de afaceri. Singura certitudine este faptul că Ecaterina Onica este una dintre persoanele cercetate în dosarul escrocheriilor financiare ale lui Băhăian. Absolventă de ASE, Onica era oficial contabila lui Băhăian.
Ultima iubită a lui Băhăian are doar 17 ani şi este elevă la un liceu din Giurgiu. Simona M. se afla în maşina lui Băhăian în momentul în care acesta a fost reţinut de poliţişti.
