Skull and Bones este una dintre cele mai controversate, puternice şi vechi organizaţii secrete, care ­ac­ti­vează şi îşi exercită influenţa pe teritoriul Statelor Unite. Această grupare îşi pregăteşte membrii pentru a-i propulsa în funcţii de conducere, prin care să îşi poată manifesta influenţa şi să servească propriilor sale interese politice, economice, militare. Faţă de alte grupări, Skull and Bones se distinge printr-un număr foarte restrâns de iniţiaţi, 1.200 de-a lungul timpului, ceea ce imprimă un aer „familial“ acestei organizaţii. O selecţie dură, astfel concentrându-se puterea în mâna unui grup restrâns de indivizi.

Skull and Bones (Craniu şi Oase) a fost înfiinţată în 1832, la celebrul Colegiu Yale, din New Haven, Connecticut, de către William Huntington Russell şi Alphonso Taft, care aparţineau unor familii influente, cu tradiţie, care astfel au putut şi să finanţeze mişcările organizaţiei din banii rezultaţi din comerţul de opiu din Estul îndepărtat (o rudă apropiată a lui Russell era cel mai important importator de opiu din India, la vremea respectivă). Viitorii membri erau şi sunt şi în prezent selectaţi exclusiv din rândurile studenţilor. Erau doar foarte puţini cei care puteau accede la condiţia de bonesmen (cum se autointitulau): un element foarte important îl constituia apartenenţa la o familie înstărită, cu tradiţie, protestantă sau catolică – mulţi dintre membri erau descendenţi ai primilor colonizatori ai Noii Anglii. În fiecare primăvară sunt aleşi 15 studenţi din ultimul an de studiu să se alăture organizaţiei. Ritualul de acceptare este inspirat din masonerie, are un aer sumbru, satanic, şi se desfăşoară astfel: membrii stau întinşi în coşciuge. Peste tot sunt împrăştiate zeci de cranii, umane şi animale. Pe o masă este aşezată o cutie de sticlă în care se află un cuţit plin de sânge. Se pare că participanţii se dedau şi unor practici sexuale deviante, care se voiau cu caracter purificator. Acest rit însemna, ca orice rit, de altfel, moartea simbolică şi renaşterea, accederea la un alt tip de umanitate, îmbrăţişarea unui alt tip de existenţă dedicat în exclusivitate confreriei. Unul dintre jurăminte era al păstrării tăcerii absolute nu neapărat asupra apartenenţei la această mişcare, cât asupra „obiectivelor“ şi modului de existenţă al unui „om al oaselor“.

Conform unui document Skull & Bones din 1940, ceremonia de iniţiere implică astfel de „ceremonii“: „Om nou aşezat în sicriu – purtat în partea centrală a clădirii. Om nou ridicat în slăvi şi renăscut în societate. Scos din sicriu şi primind robele cu simboluri pe ele. Un os având înscris pe el numele său este azvârlit pe o grămadă de oase la începutul fiecărei adunări“. Astfel de ritualuri se desfăşurau într-un loc denumit The Tomb (Mormântul), o clădire fără ferestre din incinta campusului universitar, spaţiul unde aveau loc manifestările iniţiatice, dar şi întâlnirile organizaţiei. În această „cameră sacră“ se află citatul în germană: „Cine a fost nebunul, cine a fost înţeleptul, cerşetorul sau regele? Săraci sau bogaţi, cu toţii sunt la fel în faţa morţii!“ – text care se regăseşte şi în ritualurile francmasoneriei germane, fapt care a stârnit controverse faţă de originea acestei mişcări. Oricum, Skull and Bones a simpatizat întotdeauna cu nazismul – unele surse susţin că a fost implicată activ în extinderea fascismului german şi că l-a susţinut fervent, la vremea respectivă, pe Hitler (se pare că în „mormânt“ există, la loc de cinste, obiecte din colecţia personală de argint a celui care a declanşat Holocaustul).

Aproape toate elementele, simbolurile acestei mişcări se pot circumscrie unei sfere demonologice, mai mult sau mai puţin naive în expresia ei. De aceea, grupării i-a fost atribuit un caracter satanic. Însăşi emblema Skull and Bones este sugestivă în acest sens: un craniu aşezat peste două oase, sub care apare enigmaticul număr 322 – s-a susţinut că numărul are legătură cu anul morţii oratorului atenian Demostene. La sfârşitul secolului trecut, s-a vehiculat ideea că bonesmen-ii profanează morminte, iar nepotul vestitului conducător apaş Geronimo susţinea că craniul bunicului său a fost furat de un membru Skull and Bones în timpul Primului Război Mondial şi că acesta constituie un obiect de veneraţie în riturile acestei organizaţii. Mai mult, unele documente (dar în astfel de contexte, fiecare document devine apocrif) descoperite arată că însuşi Prescott Bush (bunicul fostului preşedinte american) ar fi „furat“ craniul legendarului apaş.

Membri marcanţi

Întrebarea este cum această elitistă societate secretă, cu un număr atât de restrâns de membri, a fost într-atât de influentă, „operantă“, încât să poată ieşi din rândurile ei trei preşedinţi americani, doi miniştri ai Justiţiei, peste 20 de senatori şi o mulţine de congressmeni. Nu mai amintim despre ipoteza conform căreia CIA era condusă tot de foşti studenţi de la Yale care au primit „botezul“ oaselor în morminte. Cel mai important reprezentant al Skull and Bones este, fără doar şi poate, George W. Bush (numele de cod era „Provizoriul“, din cauza indeciziei sale). În autobiografia sa, fostul preşedinte american scria: „În ultimul an, am intrat în Skull and Bones, o societate secretă, atât de secretă încât nu mai pot spune altceva“ – şi asta e tot. E interesant de menţionat că atât tatăl, George H. W. Bush (era numit „Magog“ datorită acumulării unei mai vaste experienţe sexuale, raportat la ceilalţi bonesmen-i), cât şi bunicul, Prescott, erau „oameni ai oaselor“.

În 2004, coincidenţă deconcertantă, George W. Bush s-a confruntat la candidatura Statelor Unite tot cu un bonesmen, John Kerry. Acesta din urmă, într-un interviu televizat, a declarat în legătură cu natura ritualurilor Skull and Bones: „Aş vrea să existe un secret pe care să-l pot da în vileag, dar nu pot să fac acest lucru“. Tot Kerry a pledat pentru includerea femeilor în rândul confreriei, care, până atunci, era exclusiv formată din bărbaţi, şi care mai mult de un secol a fost marcat antisemită. Scopul mişcării de a-şi propulsa membrii în poziţii strategice, de conducere, este mai mult decât transparent, însă nu şi modalităţile la care recurge pentru a ajunge la acestea…

Organizaţie mafiotă, grupare fascistă, profanare de morminte, ritualuri sataniste, sau doar o confrerie care-şi alege reprezentanţii pentru a conduce măcar o parte din lume. Misterul legat de Skull and Bones va persista. Puterea celor legaţi de acest ordin este prea mare. Această pu­tere a lor face misterul invulnerabil, enig­ma, de nepătruns. Numele multor persoane cu o influenţă decisivă în istoria lumii îl ştim, însă nu şi ce ascunde acest nume şi câte oase se află în spatele acestui mister…

Taguri: nr. 11 / noiembrie 2009 Tweet

Friday, November 20th, 2009 at 4:58 am, ZOOM, RSS feed