În România, între 10 și 20% din populația preșcolară prezintă simptome alergice. Medicii spun că există o corelație între gradul ridicat de poluare, de chimizare a alimentelor, predispoziția genetică și manifestările alergice tot mai frecvente la copii și adulți.
Deşi alergia nu pare să reprezinte cine ştie ce pericol, pentru cei sensibili a avea reacţii de tip alergic constituie o adevărată frustrare care, uneori, poate fi deosebit de periculoasă ducând chiar la deces. Ce este alergia? Medicul Adriana Iacomi, alergolog, ne-a explicat ce înseamnă alergiile şi de ce trebuie să ne adresăm specialistului alergolog în cazul în care ne aflăm printre persoanele sensibile. „Alergia este o reacţie imună în exces a organismului. Se produc anticorpi împotriva structurilor proteice şi moleculare care în mod obişnuit nu declanşează un proces de iritare în organism. Unii dintre noi ne naştem cu o anumită structură imunologică – persoanele de acest fel sunt catalogate de medicină drept indivizi atopici – iar această structură deosebită poate declanşa crearea de anticorpi împotriva unor substanţe din mediu altminteri inofensive pentru indivizii obişnuiţi. Mă refer aici la reacţii de iritare la praful de casă sau la polen, la părul de pisică sau împotriva unor structuri proteice din medicamente şi alimente. Reacţia alergică poate avea drept ţintă aparatul respirator – cele mai frecvente alergii aici sunt rinitele alergice şi astmul bronşic, pot fi ţintă tegumentele şi aici apar cel mai frecvent urticarii sau eczeme, dar reacţii alergice se pot declanşa şi la nivelul tubului digestiv, asupra aparatului renal sau chiar la nivel neurologic.
Cea mai gravă manifestare a unei reacţii alergice poate fi şocul anafilactic care poate duce la deces şi care survine atât la contactul cu un aliment – sunt cunoscute alergia la alune sau nuci, alergia alimentară la laptele de vacă – cât şi la ingerarea anumitor medicamente. Această alergie la medicamente nu are, însă, o corelaţie strictă cu terenul atopic al individului. Ea poate apărea şi la indivizi care nu au antecedente alergice. O altă alergie redutabilă este cea la veninul de albine sau de viespi, care nu au alt tratament preventiv sau o altă modalitate de vindecare decât prin desensibilizare.”
Cum ne putem desensibiliza? Alergologul Adriana Iacomi explică: „Din punct de vedere medical alergie înseamnă reacţia antigen-anticorp. Desensibilizarea presupune să avem mai multe contacte sensibilizante care induc producţia de anticorpi şi la contact ulterior cu alergenul respectiv – veninul de albină, polenul, spre exemplu – să se declanşeze reacţia antigen-anticorp cu eliberare de substanţe mediatoare din organism. Întâlnirea cu alergenul în cantitate mare dă boala, iar întâlnirea repetată cu cantităţi foarte mici, în diluţii mari, ca în homeopatie, dar pe termen lung, poate bloca evoluţia naturală a bolii.”
Factorii alergeni, cei care declanşează iritări precum strănutul, înroşirea ochilor, urticarii, dermatite etc. sunt diverşi: de la polenul pomilor, apoi al gramineelor, la părul animalelor de casă, de la praf şi acarieni la o serie de alimente şi substanţe medicamentoase.
„Întotdeauna când cineva spune sunt răcit de trei luni, eu îi spun: nu există o răceală care să ţină trei luni, o răceală, o viroză, un guturai trebuie să se rezolve într-o săptămână. Cel căruia îi curge nasul o lună de zile nu mai are o răceală ci adesea o alergie. Pentru apariţia urticariei, de pildă, pot fi vinovate alunele, nucile, peştele, ouăle, laptele, legumele precum mărul, ţelina, ceapa. Pot exista reacţii încrucişate, omul e alergic la polenul de mesteacăn şi face în acelaşi timp alergie la morcovi, ţelină sau alte legume. De asemenea, cei care sunt alergici au toleranţă scăzută la alimente care nu sunt calitativ corespunzătoare sau care au adaos de coloranţi şi conservanţi, şi la ingerarea acestora, în mod nespecific, se descarcă mediatorul histaminic şi determină apariţia urticariei. Există dermatită atopică și care poate apărea încă din perioada de sugar. O altă boală pe teren alergic e eczema de contact, care poate apărea în anumite industrii, în anumite medii. Omul poate face dermatită de contact la aliajele de nichel, la cureaua de la ceas, la nasturele de la blugi, la rame metalice de ochelari, la cerceii artizanali”, avertizează dr. Iacomi.
În cazul apariţiei unor simptome alergice precum cele enunţate mai sus, o vizită la specialist este de cele mai multe ori soluţia ideală. Diagnosticul se pune pe baza unei investigaţii alergologice care presupune un interogatoriu foarte serios asupra datelor legate de locuinţa pacientului, prezenţa sau absenţa animalelor din locuinţă, antecedentelor alergice la rudele de gradul unu şi doi, frecvenţa simptomelor etc. Deci o anamneză ţintită, apoi se face un examen clinic şi se caută semne de alergie, după care se fac investigaţii specifice prin dozări din sânge pentru acei anticorpi specifici pe care îi fac în mod particular suferinzii de alergie. În urma investigaţiilor, se merge pe tratamentele ţintite, de desensibilizare.
„După ce se identifică cu certitudine alergenul, se administrează pe durată îndelungată de trei până la cinci ani extracte standardizate din acel alergen, produse de firme specializate. O alergie netratată evoluează diferit de la individ la individ, dar poate duce până la invaliditate. În cazul unei boli respiratorii, poate da disconfort major care incomodează activitatea pacientului, sau duce chiar la moarte în cazul unuia care e alergic la veninul de albine şi poate face şoc anafilactic.”
Medicul Adriana Iacomi avertizează că:
„Există medicamente utile care pe o perioadă scurtă de timp pot ameliora simptomele, dar nu schimbă evoluţia naturală a bolii, nu opresc producţia excesivă de anticorpi, deci nu asigură o protecţie completă.”