formula soma dos inversos order soma soma pitcher uk

tramadol makes me want to smoke where to buy tramadol tramadol dosis y via de administracion

tramadol 100mg/1ml tramadol online no prescription how many mg of tramadol to get high

smoking weed on xanax buy xanax does xanax help tattoo pain

can you mix soma and xanax soma online tauchen soma bay kempinski

tramadol and fioricet tramadol online pharmacy tramadol with acetaminophen high

valium for epilepsy treatment diazepam 5mg valium with celexa

buy diazepam online South Carolina buy valium online will 10mg of valium make me sleep

letra valle valium valium drug valium intoxication

drug interactions with tramadol and celexa tramadol 50mg beställa tramadol till sverige

CULTURA MASS-MEDIA

TEATRU: Cum vă place

August 20th, 2012, com Comenteaza

Bucureştiul a văzut  ce n-a văzut  Parisul,  la jumătatea lunii iulie, când faimosul  Teatru „Globe“ a ajuns în România, unde a sus]inut două reprezenta]ii ale  comediei pastorale  ale  lui William Shakespeare, „Cum vă place“.

„Cum vă place“

Cu: Tobias Beer, Deirdre Mullins, Will Featherstone, Will Mannering, John O’Mahony, Beth Park,

Will Oxborrow, Emma Pallant

Regia: James  Dacre

Vizita pe care ne-a făcut-o Teatrul Globe în România a făcut parte  din Festivalul Shakespeare din acest an, desfăşurat la Craiova şi Bucureşti la sfârşitul lunii  aprilie,  şi încheiat  cu  spectacolul Teatrului Globe în  Piaţa George Enescu din Bucureşti. Două reprezentaţii  pe  o vreme  caniculară, care  au  animat piaţa   de  lângă   Ateneul Român   şi  au  făcut deliciul  amatorilor de teatru.

Una  dintre cele mai  melancolice comedii ale  lui   Shakespeare,  Cum  vă  place, spune povestea  de   dragoste  dintre  Orlando  şi Rosalinda, brodată  pe  tema   cunoaşterii de sine. Rosalinda şi Celia fug de la palatul ducelui,  tatăl  Celiei,  care  o ameninţă pe  nepoata sa, Rosalinda, victimă  a intereselor politice. În pădurea Arden, ele dau  peste  fostul  rege exilat şi îşi petrec  timpul cu o ceată  de  haiduci veseli. Intriga politică  este doar  pretextul piesei care dezvoltă un subiect  mult  mai important: cunoaşterea de sine. În codrii Ardenilor, regi  sau  oameni simpli,  tot  jucându-se de-a păstorii şi haiducii, ajung  să se cunoască mai bine pe ei înşişi, iar ceea ce află cu ocazia asta nu   este   întotdeauna   încântător.  Rosalinda, fata deghizată în păstor, poate  cel mai inteligent personaj feminin din întreaga operă  a lui Shakespeare, se  îndrăgosteşte fără  drept de apel  de Orlando, care a ajuns  şi el în pădure din cauza ameninţărilor fratelui său şi a ducelui. Toată drama unui om inteligent confruntat cu iraţionalul îndrăgostirii se dezlănţuie în cuvintele  Rosalindei.  Căci  adevărul, spune Shakespeare, este că iubirea trece foarte repede,  oamenii se plictisesc,  iar dacă  eşti cât de cât inteligent nu te poţi lăsa amăgit de promisiunile  ei iluzorii. Rosalinda ştie toate  aceste lucruri însă nu se poate  împiedica să se îndrăgostească de Orlando şi în final să se căsătorească  cu el, plină  de toate  speranţele îndrăgostirii,  naivă şi conştientă în mod dureros de aceasta.

Revenind la spectacolul oferit  de Globe în România, cei prezenţi au asistat  la o montare în spiritul teatrului elisabetan – evident, pe o scenă de inspiraţie elisabetană, în spiritul picturilor şi gravurilor din timpul lui Shakespeare –, britanicii dorindu-şi să creeze un  spectacol ca  pe  timpul lui  Shakespeare „simplu, direct,  infuzat cu  muzică şi dans”, aşa  cum  a declarat regizorul englez.  Cei opt actori au făcut o demonstraţie de virtuozitate, aducând un tribut spectacolelor de odinioară, iar audienţa i-a răsplătit cu ovaţii.  Reprezentaţiile  din   Capitală  au  constituit un debut fulminant al acestui  turneu european, pe   care   Shakespeare’s Globe îl  continuă  în Austria, Danemarca şi Irlanda.

Dincolo de şansa  de a vedea un asemenea spectacol-tribut, aş remarca unele  lucruri legate  de context.  În primul rând, locul a fost lipsit de organicitatea de care avea nevoie  un astfel  de  spectacol.  Poate   n-a  găsit   alt  loc ArCub, mie, personal, mi s-a părut nepotrivit. Poate  că ar fi mers  mai bine într-un oraş mic, de   provincie, pentru  un   public   neavizat. Vraja spectacolului s-a destrămat aproape cu fiecare  clipă,  pierzându-se în  zgomotul de fundal al  acestei   zone   intens   traficate. Nu doar  maşinile cu mulţi  cai putere şi decibelii de muzică care năvălesc din difuzoarele automobilelor mai  puternice decât  vocile  actorilor,  ci deschiderea importantă pe  care  o are aici Calea  Victoriei  au  făcut  din  spectacolul din Piaţa George  Enescu un pitic, pierdut pur şi  simplu în  mulţime. Ai  un  sentiment de ciudă,  dar şi luciditatea, că jucându-l pe Shakespeare „aşa”  – cum  se juca pe  vremea lui, adică,  nu există altă şansă  decât  a-l arunca în groapa cu lei a civilizaţiei noastre tehnice, postmoderne. Alta era povestea pe timpul lui Shakespeare, când  spectacolele aveau loc în pieţe  mici şi ticsite de lume,  într-un spaţiu vibrant. Ce să mai spunem că, pe vremea aia, un spectacol de teatru chiar era un eveniment în stare  să stârnească atenţia. Acum,  cu toată această  ofertă  copleşitoare pe  piaţa  divertismentului… Însă asta e altceva.

 

Noroc  de  un  incident – o mică  scenă  de teatru, cu acţiune, conflict,  ca la Shakespeare – care a umanizat un  pic atmosfera. Başca, e vorba  şi de nişte englezi.

Un  domn şi o doamnă trecuţi de  prima tinereţe amuşină scaunele pe care le-am adus special  pentru nişte  prieteni şi, pe măsură ce timpul trece,  încep  să facă presiuni. „Sorry”, le răspund eu, şi le arăt ceasul – mai sunt cinci minute! –,  dar  ei  mă  „încercuiesc” tot  mai mult,  ca să pună mâna  pe scaune.  „Ce fel de lume  e asta,  domne’,  nu  se poate!”  Nu  ştiu dacă îşi varsă  năduful pentru alte experienţe, mai nefericite, trăite în România, dar prietenii întârzie, spectacolul începe,  iar  englezii  mei se aşază  frumos pe scaunele aduse cu sudoare de  mine.  Asta  e. No problem, no comment. Ba, îi fac şi loc, politicos,  domnului, simţitor la gândul că n-ar fi frumos să mă vadă Shakespeare chiar  în acest  moment cum  mă port  cu englezii  lui. Când,  ce să vezi, se ridică şi pleacă  după nici zece minute de la începerea spectacolului! Ah, ce-aş fi vrut  să-i întreb: Cum  vă place spectacolul, domnilor?

Taguri:

Comenteaza