Muzică rusească – piese clasice, dar şi Vitas. Lăzi aruncate una peste alta.
O tarabă improvizată pe care sunt puse la vânzare o matrioşka, o sticlă de vodkă şi obiecte vechi. Griul scenei este accidentat cu afişul Crucişătorului Potemkin.
Piaţa Vladimir din Sankt Petersburg – univers rece sugerat cu inspiraţie de scenografa Andrada Chiriac – este locul unei întâlniri întâmplătoare între doi oameni trecuţi de prima tinereţe. Vera şi Pavel. Ea este vânzătoare în piaţă, iar el cerşetor. Povestindu-şi frânturi de existenţă pentru a-şi justifica neîmplinirile, Vera recunoaşte în Pavel pe cel de care fusese îndrăgostită în adolescenţă. Cerşetorul este un actor ratat, divorţat, cu două fiice care nu şi-l mai doreau alături. Locuieşte într-un apartament părăsit, fumează chiştoace, are servicii pasagere sau cerşeşte, dar încă poate visa, încă poate iubi. Vânzătoarea munceşte într-un spital, vinde în piaţă după ce iese de la serviciu, are grijă de o fiică alcoolică şi de fiul bolnav al acesteia. Nu a mai privit demult la stele pentru că îşi priveşte „mai mult picioarele sau prin părţi de teamă că ar putea-o ataca cineva”, dar intră în jocul visătorului încercând să se bucure şi să îşi dorească o altă viaţă. Iubirea care se naşte între cei doi nu poate trăi, ca în visul lor, în grădina căsuţei de pe marginea unei ape curgătoare pentru că sufletul şi gândurile ar rămâne în Sankt Petersburgul vieţilor alienate de prea mult sacrificiu, de prea multă nedreptate.
Vera Luminiţei Gheorghiu este complexă – tristă şi camuflată pe răceala şi griurile Pieţei Vladimir, timidă şi neîncrezătoare în faţa complimentelor unui fost actor, caldă şi îngrijorată atunci când povesteşte despre nepoţelul ei, plină de energie atunci când e hotărâtă să iasă din rutina unei existenţe monotone, fericită până la lacrimi când devine soţie. Personajul Luminiţei Gheorghiu este bogat, este frumos, este cald.
Emil Hossu construieşte un Pavel pe două planuri fin intersectate. Unul este cel al eşecurilor vieţii profesionale şi familiale, cosmetizat cu talent de cel al visurilor şi speranţelor la care nu vrea să renunţe. Pavel al lui Emil Hossu capătă profunzime prin gesturile teatrale ale unui fost actor şi prin privirile încurajatoare ale unui om care are nevoie de Vera pentru a-şi trăi frumos restul vieţii. Pavel trăieşte între tăcerile care lasă să se stingă speranţe şi mişcările largi ce umplu spaţiul scenei.
Împreună cu regizorul Petru Hadârcă, cei doi fac din premiera Teatrului Nottara un spectacol frumos.
Piesă foarte bine scrisă de una dintre cele mai valoroase scriitoare ale noului val postperestroika, bine tradusă şi adaptată în româneşte de Mariana Onceanu şi Costin Manoliu.
În Piaţa Vladimir, de Liudmila Razumovskaia, traducerea şi adaptarea Mariana Onceanu şi Costin Manoliu. Distribuţia: Luminiţa Gheorghiu, Emil Hossu, ilustraţia muzicală Catrinel Dumitrescu, scenografia Andrada Chiriac, regia Petru Hadârcă, Teatrul Nottara, durata 1h 30 min., premiera 19 noiembrie 2009.
