tramadol withdrawal help uk tramadol no prescription tramadol hydrochloride uses

buy xanax us buy xanax drug test xanax detection time

association xanax et prozac buy xanax online can get high xanax

name brand klonopin vs generic klonopin 2mg what does klonopin show up on a drug test as

soma south end boston soma medication soma de vetores regra do triangulo

round blue xanax pills generic xanax xanax et adolescent

does tramadol work good tramadol online cod antidepresivo tramadol

soma sürücü kursu buy soma soma em modulo no excel

valium for airplane anxiety diazepam 5mg valium and nucynta

is it okay to take ambien with melatonin buy ambien zolpidem tartrate vs ambien

CULTURA MASS-MEDIA

Teatru: Îngropaţi-mă pe după plintă

March 8th, 2011, com 2 comentarii

Îngropaţi-mă pe după plintă”, de Pavel Sanaev Regia: Yuri Kordonsky Cu: Mariana Mihuţ, Marian Râlea, Claudiu Stănescu, Andreea Bibiri, Marius Florea Vizante Locaţie: Teatrul „Bulandra”, Sala „Izvor”

De ce „lngropaţi-ma pe după plintă?” „Când o să mor, să mă îngropaţi după plintă în casa mamei, ca să o pot vedea în fiecare zi.”

Îngropaţi-mă pe după plintă

Aparţinând stilistic „realismului magic”, Îngropaţi-mă e un spectacol cu imagini puterni­ce, plin de poezie, dar cu un subiect dur. Bunica îi ia fiicei sale copilul şi nu o lasă să-l vadă decât condiţionat, deoarece o vede ca pe o degenera­tă care a eşuat în viaţă. Şi să nu dea Domnul să te blesteme o mamă!… Pentru ea, raţiunea iubi­rii este să fie demonstrată, atunci când ceilalţi dau greş. Dar e de înţeles. După ce îţi pierzi băiatul, iar fiica te dezamăgeşte, în iubire nu mai este loc de concesii, te dăruieşti cu totul până arzi. E un fel de a spune că dragostea ei este ca un meteorit, lovindu-l şi copleşindu-l în acelaşi timp pe cel mic. Însă de abia de aici înce­pe straniul… „Idiotule, ia-ţi pastilele!”, îi spune ea băieţelului, iar şocurile pe care le produce alternează cu fugare clipe de tandreţe. În ulti­mă instanţă, este un spectacol despre iubire şi comunicare într-o familie din Rusia comunistă, despre ce înseamnă copilăria şi cum ne mar­chează ea pe fiecare. Ceea ce e magnific în Îngropaţi-mă după plintă, ca de altfel în marea dramaturgie rusă, este cum un conflict poate creşte atât de puternic, detonând totul în jur, atunci când personajele sunt animate, în ultimă instanţă, de un sentiment univoc. Pentru că băieţelul Saşa este centrul în jurul căruia gravi­tează toţi: bunica, bunicul, mama, iubitul mamei… Mariana Mihuţ şi Marian Râlea fac două roluri excepţionale. Iar ambii au back­ground pentru personajele pe care le joacă. Mihuţ – în rolul bunicii, iar Râlea – cum altfel? – în rolul copilului. Faptul că mintea noastră îl percepe pe Râlea în strânsă legătură cu cei mici, poate da o idee. Însă nu e de ajuns. Actorul nu recurge o clipă la imitaţie, ca soluţie pentru interpretarea unui astfel de rol, construind din interior, organic, viaţa unui mic personaj, cu un suflet mare, un băieţel de nouă ani. Şi cu câtă candoare!

Un spectacol pe cât de dur, pe atât de gin­gaş. Un spectacol cu adevărat copleşitor.

Taguri:

Comenteaza