Temperaturile extreme dăunează grav sănătăţii

Schimbările climatice cu temperaturi nefireşti din ultimul  timp afectează nu  doar  agricultura  şi economia   românească, ci  şi sănătatea publică. Organismul nostru trebuie să  se  adapteze, altfel  avem de suferit. Medicii ne oferă soluţii.

Afară  căldura îşi face de cap. Sunt 35°C la umbră, iar la soare vreo 40° C. O altă zi cu valori termice  ridicate în Bucureşti. În cabinetul dnei doctor Anca Păunescu sunt  27° C. Temperatura optimă pe  care  ar  trebui să  o avem  în casele  noastre sau  la serviciu atunci când   în  exterior  este  foarte   cald.  Discutăm despre caniculă, dar  şi despre schimbările climatice   care   au   avut   loc  în  ultimii   ani   în România,  modificări    ale  climei   cu  efecte directe  asupra sănătăţii umane. Pentru a înţelege  când   temperatura  de  afară   devine nocivă  pentru organism trebuie să  ştim  care este  temperatura optimă ce asigură confortul termic   pentru  noi.  „Temperatura  exterioară cea mai potrivită pentru organismul uman se situează între  20º şi 25º, atunci  corpul nostru funcţionează fără  nici  un  efort  suplimentar. Apoi   până   la  +28°/+29°  C  eforturile  sunt uşoare, după cum  şi până  la 0º eforturile sunt minime. Să zicem,  chiar  şi până  la 30° efortul nu  este  prea   mare,   organismul dispune  de mecanisme de adaptare. Ce trece, însă, de limita 0-30 de grade presupune încordare fizică de adaptare. Nu mai vorbesc  despre efortul deosebit de  a trece  de  la foarte  cald  la foarte rece  într-un timp  extrem de  scurt.  De  aceea, primăvara şi toamna sunt  anotimpurile tampon între perioadele extrem de calde şi extrem de reci ale anului. Sau erau,  până  de curând”, explică Anca Păunescu, medic  specialist medicină generală, manager Centrul de Diagnostic Avansat  Medicover.  Şi  continuă:  „Acum  nu trebuie să o luăm  nici în tragic. Nu au dispărut chiar  cu totul  primăvara şi toamna, doar  s-au mai scurtat. În plus,  spuneam mai devreme că dispunem  de   un   excelent    mecanism   de adaptare pe  care  trebuie să  învăţăm să  îl şi ajutăm. Ştim că organismul nostru are temperatura interioară de 36-37 de grade. Ca atare, el va  încerca,  în funcţie  de  condiţiile exterioare, să-şi regleze  tot timpul temperatura.”

Cum  ne ferim  de dezechilibrele de temperatură? Medicul Anca Păunescu răspunde simplu:  evitându-le!  Sigur  că  nu  pe  toate,   dar măcar   pe   cele   care   depind  de   noi.   Dna Păunescu atrage atenţia asupra faptului că, din păcate,   cel  mai  mare   dezechilibru cald-rece, rece-cald  se produce deocamdată nu în natură – chiar dacă s-au scurtat toamna şi primăvara, iar vara şi iarna au devenit extreme – ci în casele şi birourile românilor. „Încercăm să ne realizăm  microclimate cu  ajutorul aparatelor de aer condiţionat. Nimic rău. Dar, este important să avem în vedere că temperatura pe care ne-o creăm  în interior să nu fie mult  diferită de cea din exterior. Vara ar trebui să existe o diferenţă de   doar   cinci-şase   grade  faţă   de   exterior. Adesea în birouri sunt 18ºC şi afară sunt 39º C. Realizaţi  că organismul mergând afară  va depune un efort suplimentar de reglare pentru a se adapta de la 18º la 39º într-un timp extrem de scurt,  câteva  minute. Trecerea  bruscă  de la rece la cald şi, invers, de la cald la rece, slăbeşte mecanismul de  adaptare al organismului. Eu recomand 27ºC în interior, cu ajutorul aerului condiţionat, atunci  când  afară  e foarte  cald  şi 21-22º C în casă, dacă  afară  e foarte  frig. Mai mult, este bine ca trecerea de la aer condiţionat la exterior să se facă printr-un hol  cu temperatură  intermediară, o  aşa-numită  zonă   de tranziţie.

„Vara apare vasodilataţia la nivelul pielii, apare transpiraţia, prin care  organismul încearcă să elimine  surplusul  de căldură.  Iarna apare vasoconstricţia, prin care  organismul tinde să-şi păstreze căldura în interior.“ – medic  specialist Anca Păunescu

 

Când   temperaturile  sunt   foarte   ridicate, apar,  chiar  şi la omul  sănătos, o serie  de  tulburări determinate de  expunerea la temperaturi  crescute, cum  sunt:  crampele musculare, epuizarea  de   căldură  cu  slăbiciune,  somnolenţă, insolaţia care dă dureri de cap, greaţă, stare  generală de rău,  şocul termic  când  organismul nu-şi  mai poate  scădea  temperatura şi se  înfierbântă  sau   şocul   hipopolemic  când organismul are extremităţile reci, pierde cantitate  mare  de  lichide  prin  transpiraţie. Totuşi, cei mai afectaţi  de temperaturile extreme, atât vara  cât şi iarna,  vor fi întotdeauna cei cu tare medicale. „Efortul de  acomodare la temperaturile  ridicate va fi mai  greu  resimţit de acele organisme care suferă  de boli cardiovasculare gen  hipertensiune,  boala   cardiacă  ischemică sau  insuficienţă cardiacă, aceştia  fiind  extrem de  sensibili  la temperaturi foarte  ridicate sau scăzute. Cei cu boli respiratorii, precum bronşita cronică, iarna suferă din cauza umidităţii şi a temperaturii scăzute, vara din cauza  microparticulelor de praf  şi a poluării din  aer. Rinitele sunt   agravate iarna,   dar   şi  vara,   din  cauza diferenţelor de microclimat generate de aparatele de aer condiţionat. Suferinzii de boli digestive, mai ales cei cu ulcer şi intestin iritabil,  vor avea  probleme vara  în mod  special  din  cauza stresului termic  şi a faptului că apar  enterocolitele generate de alterarea alimentelor.

Bolnavii  psihici,  suferinzi de  anxietate şi depresie, sunt  influenţaţi de  temperaturi atât iarna  cât şi vara. Luminozitatea crescută a zilei pe perioade mai lungi  de timp  poate  fi un element  favorabil accentuării depresiei, schimbarea  bruscă  de temperatură influenţează negativ o stare de depresie sau anxietate. Nivelul de  serotonină din  creier  e  mai  scăzut   iarna când   zilele  sunt   mohorâte, iar  asta  duce   la depresie. În general efortul  de  adaptare la o stare sau alta îi dezechilibrează.

Pacienţilor cu boli cronice  le recomand să ţină   legătura  cu   medicul  de   familie   sau medicul de specialitate pentru a se face adaptarea medicaţiei în funcţie  de variaţiile de temperatură. De pildă,  în hipotiroidie–hipertiroidie se recomandă reglarea dozei  în funcţie  de temperatură, vara  se scade  doza,  iarna  se mai creşte.”

Taguri: nr. 8-9 / august-septembrie 2012 Tweet

Monday, August 20th, 2012 at 9:50 am, DOSAR, RSS feed