is tramadol bad on the liver buy tramadol how long does it take for tramadol to leave my system

ambien anxiety treatment buy ambien order zolpidem Murrieta

getting a prescription for tramadol tramadol 50 mg tramadol hcl empty stomach

ambien cbs news ambien medication ambien and tinnitus

xanax or ativan order xanax online xanax and oxymorphone

can you take metformin and phentermine at the same time buy phentermine phentermine 375 price

purchase tramadol Waco buy tramadol online how does tramadol affect diabetes

can you mix vicodin and ambien ambien without prescription drug interactions between xanax and ambien

how long tramadol stays in system buy tramadol online can u crush tramadol

tramadol extended release high buy tramadol online no prescription overnight tramadol och etizolam

BUSINESS

Tezaurul de la Pietroasa: VINUL

October 14th, 2011, com Un comentariu

Sub soarele arzător de septembrie atipic, pe dealul Istrița de lângă satul Pietroasele, culesul viei e în toi.  Vreo 40 de oameni culeg cu grijă Feteasca   regală.  Ne  aflăm  în  Stațiunea de Cercetare  Pietroasa,  iar gazda noastră Dragoș Matei, oenologul  stațiunii    vitivinicole, ne vorbește despre  valoarea și importanța teroirr- ului de la Pietroasa în obținerea unor vinuri de excepție, dintre  care  etalonul  îl   constituie Tămâioasa românească. „Dealul Istrița beneficiază de expunere perfect sudică la soare, ceea ce asigură lumină tot timpul zilei și pe tot parcursul anului, roca din sol permite drenarea apei și ajută foarte mult la înmagazinarea căldurii și coacerea strugurilor chiar și în timpul nopții prin căldura care se  degajă.  Se produce astfel o deshidratare a  boabei, care, concomitent cu influența benefică a putregaiului nobil – numai la Cotnari se mai produce acest fenomen – subțiază pielița strugurelui și mărește gradul de îndulcire a  strugurelui, mai  ales  la  soiul de Tămâioasă românească.”

La Pietroasa sunt 150 de hectare de viță pe rod. Soiul principal este Tămâioasă românească, dar găsim aici și clone din soiul Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Fetească regală și Fetească albă, Riesling italian, dar și soiurile de  struguri  negri, cosmopolitele   Cabernet Sauvignon, Fetească neagră și  Băbească neagră. Ne-am început periplul în stațiune plecând de la recepția  strugurilor, unde se determină zaharurile din aceștia și se face evaluarea lor calitativă și cantitativă, trecând prin faza de zdrobire a boabelor dulci și aurii eliberate  acum de ciorchine și pieliță și trimiterea  mustului prin conducte către instalația de limpezire, iar de aici mai departe în  cisterne pentru fermentare la temperatură   controlată.   Dragoș  Matei  ne  invită  să mergem la cramă, locul unde se face maturarea vinurilor după încheiera procesului de fermentare și locul unde se află practic adevăratul tezaur al centrului vitivinicol, cele 100.000 de sticle cu vin vechi, foarte vechi, unele datând din 1942. În drumul nostru la cramă  întâlnim studenții veniți în practică la Pietroasa  care își completează cu rigurozitate în caietele  de practică informațiile pe care li le dau specialiștii centrului vitivinicol. Sunt studenții în anul IV la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMVB, stațiunea reprezentând locul unde se  face instruirea practică a viitorilor specialiști  în   viticultură și  oenologie pregătiți  la București.   Mai   mult, la  Pietroasa producerea materialului săditor viticol are o tradiție  veche, primele vițe fiind altoite în 1893,  odată creată, prin decret regal, a primei pepiniere a țării, după pagubele aduse de filoxeră. Astăzi, stațiunea produce butași portaltoi, coarde altoi și vițe altoite, atât din clonele și soiurile  obținute în unitate în urma cercetărilor, precum și din alte soiuri.

Crama de la Pietroasa a fost refăcută din temelii în 1923, pe locul vechii crame de la 1893. În cramă începe partea cea mai frumoasă din povestea vinului. Aici sunt vase de lemn, circa 30 de bucăți de tip barrique, din perioada anilor ’70, având capacități de la  câteva sute de  litri la

10.330 l, cel mai mare vas. Acestea sunt dispuse de-o parte și de alta în drumul nostru spre inima cramei. Urmează  butoaiele  vechi, cu valoare istorică, din anii 1930–1940, când s-a  modernizat crama, și care păstrează emblema Pietroasa originală. Temperatura  –  care  nu trebuie să depășească 12, maximum 13 grade, la  vinuri albe  – și  umiditatea  sunt asigurate tot timpul anului datorită construcției cramei, fără alte utilaje. Când ajungem în zona tezaurul stațiunii de  cercetare, zărim un alt grup de studenți care își fac ucenicia pe drumul vinului.  În  această parte de cramă, aflată mult mai jos decât locul prin care am intrat, se găsesc zeci de mii de sticle cu lichid prețios ca și  comoara descoperită în 1837  la  Pietroasa, care a căpătat cu timpul  patina aurului vechi. Dragoș Matei ne arată o sticlă cu vin Tămâioasă românească din anul 1942. Ne indică apoi unde se află colecția 1948  sau  cea din 1986.  Prețul unei asemenea sticle este uriaș, dar și licoarea din ea nu e mai prejos ca valoare. „Acum  câțiva ani s-a vândut o sticlă din recolta lui 1948  cu 3.000 de lei, fără TVA”, ne spune Dragoș.

După vizita la cramă, urmează vizita la sala de degustare a  cramei.   Descoperim o   încăpere lungă, asemănătoare celei în  care luau masa voievozii, ornamentată cu fresce redând procesul tradițional de obținere  a vinului, vitralii inspirate tot din mediul viticol, iar la un capăt străjuită de o copie  în  mărime naturală a  Tezaurului de  la Pietroasa, în timp ce la celălalt capăt străjuiește un alt tezaur: trofeele și medaliile obținute la concursurile naționale și internaționale  de  vin, mai ales la cele pentru vinurile dulci, aromate, pentru care Pietroasa are o vocație neîntrecută. Mândria casei o reprezintă o medalie de aur acordată la Budapesta în 1972 pentru Tămâioasa românească  și  o alta, tot de aur, obținută mai  recent, în

2007, la  Frontignac, în  Franța, pentru un  vin Tămâioasă românească 1986. Dragoș Matei ne prezintă la degustare mai multe tipuri de vin albe și roșii, sunt prezenți și studenții care învață cum să deguste un vin. Lichidul  se apreciază întâi din perspectiva culorii și limpezimii, apoi sub aspect olfactiv și la urmă din punctul de vedere al gustului și persistenței lui.

Cartea de onoare deschisă într-un colț al sălii ne semnalează numeroasele personalități care au trecut pe la Pietroasa: regretatul scriitor Fănuș Neagu, Mircea Dinescu, iar mai de mult  Nichita Stănescu, Grigore Moisil și mulți alții. La sfârșitul călătoriei noastre oenologice nu ne putem abține să  amintim cuvintele poetului Nichita  Stănescu: Aici la Pietroasele, inima  noastră de piatră s-a schimbat într-o inimă de inimă.

 

Pietroasa este celebră nu doar pentru „Cloșca cu puii de aur“ descoperită într-o carieră de piatră în 1837 ci și pentru vinurile obținute aici, în prima Stațiune de Cercetare din România, care a fost înființată în 1893. Prin apartenența la Universitatea de Științe Agronomice  și Medicină Veterinară București, Pietroasa este, de asemenea, laboratorul de formare a multor specialiști ai domeniului vitivinicol.

Un loc binecuvântat de Dumnezeu, deopotrivă pentru istoria sa și pentru vinurile sale, Pietroasa are destinul unei comori care așteaptă cu răbdare să fie descoperită de fiecare dintre români.

Oenologi de valoare, care și-au pus amprenta asupra vinurilor de Pietroasa de-a lungul timpului, au fost Mihai Macici, Gheorghe Vărăticeanu și tehnologul Didi Achim, supranumit „Pivnicerul din umbră“.

Generația actuală de oenologi este reprezentată de Dragoș Matei, oenologul SCDVV Pietroasa.

Taguri:

Comentarii

  1. dididl dragos says:

    frumos articolul,, statiunea de la pietroasele este o emblema a satului dar e un pic cam prafuita…nu prea sau facut investitii ca de nu sunt bani… E mare pacat ptr acesta uzina daca se lasa in uitare.dl Dragos Matei sper sa vaca ceva vechime la piertoasele altfel nu poate sa faca vinuri bune, iar dl Didi intradevar a fost un pivnicer foarte bun, dar si dl ing. Fraticeanu.Sa speram ca vremurile se vor schimba si prt viticultori in mai bine

Comenteaza