what is tramadol composed of tramadol 50mg tramadol makes me sleepy the next day

demonstração soma progressão geométrica buy soma online soma de operadores lineares

can you smoke weed after taking xanax buy xanax eutimil e xanax

is tramadol hydrochloride an opiate tramadol 50 mg side effects of tramadol extended release

xanax lamictal combination generic xanax will xanax make you blackout

will 500 mg of tramadol get you high tramadol 50mg tramadol hydrochloride and drinking

lansoprazole and tramadol tramadol 50 ultram buy Centennial

peut on prendre du doliprane avec du tramadol tramadol buy is tramadol a addictive drug

xanax grand mal seizures buy xanax xanax extended release cut in half

what is tramadol or ultram tramadol 50 mg blande tramadol og ibux

ALMANAH FLACARA

Tradiţii si obiceiuri de vară

August 24th, 2011, com Un comentariu

În tradiţia populară, vara începe la Sf. Timofte (10 iunie) şi durează până La Sf. Maria Mică (8 septembrie). Acest interval este „măsurat” prin sărbători şi obiceiuri populare păstrate, uneori chiar cu sfinţenie, din moşi-strămoşi.

În Zilele Sfinţilor Mărunţi (10-14 iunie) este Sărbătoarea Grâului. Se spune că acum grâul începe să se coacă, iar porumbul creste ca smuls din pământ. Acest semn de recoltă este anunţat pe Cer, prin răsăritul Găinuşei cu pui (Pleiadele), pe care ciobanii ţin foarte mult să o vadă, crezând că astfel le va merge bine oilor.

În trecut, aceste zile aveau o importanţă foarte mare, prin atribuţiile vechi ale sfinţilor, de a băga boabe în spicele de grâu şi de a fertiliza holdele. În timp, importanţa lor pentru calendarul agrar s-a diminuat, însă nu au dispărut din credinţa populară. Ei ar fi responsabili cu grindina, vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale, drept pedeapsă pentru oamenii care nu i-au cinstit. Sărbătorile legate de recoltă continuă până în 19 iunie, cu fel si fel de sfinţi având sarcina să fertilizeze holdele semănate.

Sărbătoarea grâului anunţă o recoltă bogată

Sânzienele sunt con­siderate zâne bune, dar pot deveni si rele, pentru cei păcătosi

Despre Sfântul Elisei sau Aliseiul grâului, de pildă, se spune că e servitorul Sfântului Ilie şi al lui Dumnezeu. Dacă nu-l sărbătoreşti, Elisei se va supăra şi va porni vântul, care va scutura floarea de grâu, iar lanurile nu vor mai rodi sau vor avea spicul sec.

În data de 24 iunie, creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc naşterea Sfântului Ioan Bote­zătorul. Acestui praznic i se suprapune o sărbătoare popu­lară, consacrată zânelor bune, cunoscută în popor sub numele de Sânzienele sau Drăgaica. Un fel special de a marca anotimpul călduros, pentru că în jurul datei de 21 iunie este solstiţiul de vară sau vara astronomică. În credinţa populară, Sânzienele sunt considerate nişte femei foarte frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. Conform tradiţiei, ele plutesc în aer sau umblă pe pământ, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, dau leac şi miros florilor şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Sânzienele sunt zâne bune, dar pot deveni foarte dăună­toare, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor”. Mai pot stârni, din senin, vijelii si grindină, lăsând câmpul fără rod şi florile fără de leac.

În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, se împletesc cununiţe de flori galbene, numite chiar sânzâiene, si se aruncă pe acoperişul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coroniţa rămâne pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, atunci când coroniţa alunecă sau cade.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucu­lui. Se crede că dacă cucul nu mai cântă înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă. Tot în această zi au loc bâlciuri şi iarmaroace, un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor, în vederea căsătoriei.

În calendarul popular, ziua de 29 iunie (când Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) poartă numele de Sânpetru de vară (sau Sărbătoarea lupilor) şi marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Acum se „calcă” ceapa sau usturoiul. Sf. Petru, patronul agricultorilor, răspunde de starea recoltelor, căldură, ploaie şi îi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Fiind un om bun, milostiv şi credincios, Dumnezeu l-a luat în cer şi i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului.

De Sânpetru de vară se dă de pomană, La biserică

La marile sărbători, când se spune că la miezul nopţii se deschide cerul, Sânpetru poate fi zărit, pentru o clipă, stând la masa împărătească, mereu în dreapta lui Dumnezeu. Mai mare fiind peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, si mărunţeşte grindina, pentru a o face mai puţin periculoasă. Până la Sf. Petru este interzisă scuturarea merilor, altfel cade grindina peste holde.

Se zice că atunci când Sf. Petru plesneşte din bici, din acesta sar scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. Licuricii sunt blagosloviţi de sfânt ca să lumineze calea celor rătăciţi în pădure.

În ziua sărbătorii se obiş­nuieşte să se împartă şi pomeni de sufletul celor morţi (Moşii de Sânpetru). La biserică se duc mere, zarzăre, colivă, colaci, miere în faguri şi lumânări. De Sânpetru nici o femeie nu trebuie să mănânce fructe noi, legume sau zarzavaturi, până nu dă mai întâi de pomană.

Cricovii de Vară (16-18 iulie) se mai numesc şi Cricovii Marinei (Sf. Marina – 17 iulie) şi ţin trei zile. Divinităţi malefice, ei trimit stihiile naturii sau animale dăunătoare, să-i pedepsească pe cei care nesocotesc sărbătorile lor. Cricovii marchează mijlocul Verii Pastorale şi, împreună cu Cricovii de Iarnă, adică miezul Iernii Pastorale, împart anul agrar şi pastoral în două anotimpuri egale ca număr de zile. Despre Sf. Marina se spune că protejează sufletul copiilor morţi. Această zi o ţin în special femeile însărcinate, de frica bolilor. Se spune că menta, muşeţelul si pelinul capătă acum puteri magice, vindecătoare. Este si vremea când se scot ceapa şi usturoiul din straturi, altfel vor încolţi şi vor putrezi. În seara de 16 iulie se aşteaptă cântatul cicoarelor (mici insecte de câmp). Dacă vor cânta, se anunţă o toamnă lungă şi îmbelşugată.

În cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie (Sântilie – 20 iulie) are loc Târgul de fete de pe Muntele Găina, recunoscut pentru „târguirea” fetelor. Ele se pregătesc din timp pentru acest eveniment, fiindcă trebuie să-si ia cu ele şi zestrea. Părinţii pun pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl băiatului începe „nego­cierile”. Moţii credeau că numai o căsătorie aranjată pe culmea Găinei poate să aducă noroc. Sigur că acum lucrurile s-au mai schimbat iar Târgul de fete este, de fapt, o nedeie populară, cu mici, grătare si alte… chinezisme.

Târgul de fete de pe Muntele Găina s-a transformat într-un bâlci

De la Propojanii nu se  mai poate dormi afară, vremea se răceşte

Propojaniile (Schimbarea la faţă – 6 august) marchează momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că Acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci fiul Lui. În tradiţia populară, până la această sărbătoare trebuie terminat cositul şi făcutul fânului, pentru că se trec florile şi iarba îmbătrâneşte, diminuând calita­tea furajelor. Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: „boabă nouă în gură veche”. În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine. Este si vremea culesului de plante şi fructe de leac, cu puteri vindecătoare: leuştean, avrămeasă, usturoi, flori de muşeţel, alune. Tot din această zi este interzis dormitul afară: Numa’ atâta-i vara, vară / Până-i patu’ mândrii-afară / Dacă mândra patu-şi mută / Poţi să ştii, vara-i trecută.

Sf. Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului – 15 august) slăveşte momentul în care Născătoarea de Dumnezeu şi-a dat sufletul în mâinile Fiului său, Iisus. În această zi femeile dau de pomană apă, miere, struguri şi prune. Dimineaţa culeg flori din grădină si le pun la icoane, pentru a-i feri pe toţi ai casei de boli şi necazuri. Se deschid târgurile şi satul se adună la horă. Femeile însăr­cinate se roagă la Maica Domnului să le ajute să nască uşor şi să aibă copii sănătoşi. Din Grădina Raiului, „Împărăteasa lu­mii” îi ocroteşte pe toţi cei aflaţi în nevoi şi suferinţă. Adormirea Maicii Domnului este cea mai mare sărbătoare a verii, socotită ca zi de hotar pentru acest anotimp. De acum se merge către toamnă, vremea începe să se răcească.

Sântion de toamnă (Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august) este considerată ultima mare sărbătoare a verii. Acum nu e bine să se mănânce fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, nuci) sau cu o cruce (nuci, pepene). De asemenea, nu se bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii si nici nu se taie nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masă se rup cu

Despre Sântion există si numeroase legende. Una dintre ele spune că ar fi fost un tânăr sărac, de o rară frumuseţe: Într-o zi, o femeie bogată l-a invitat peste noapte la ea, dar sfântul, nevrând să intre în păcat, s-a rugat stăruitor la Dumnezeu să-i ia frumuseţea cea ademenitoare. Dumnezeu i-a ascultat ruga şi l-a învăţat să-şi taie capul! Făcând Sântion acest lucru s-a pomenit cu un cap de… oaie în locul frumosului său cap, scăpând astfel de păcat.

La Sântion de toamna este interzis să folosim cutituL

Taguri:

Comentarii

  1. Websites worth visiting…

    I enjoyed reading your article, many thanks….

Comenteaza