Tipul de colo mereu îmbrăcat fistichiu e adorabil. Pur şi simplu îl iubesc oamenii. Îl imită toţi. Da, e genul pe care îl placi fiindcă e original, foarte şic, întotdeauna altfel decât restul lumii. Mereu vine cu ceva nou la care nimeni nu s-ar fi gândit. Şi ştiţi ce? Are stil, idei inovatoare. Cum de nu ne-au trecut prin cap şi nouă asemenea lucruri? Păi, cum să ne treacă? Doar el e un trendsetter. Are succes în tot ceea ce face, impune tendinţele, iar ceilalţi le urmează. Şi dacă vrea, tot ce întreprinde el, la un moment dat, se poate preschimba în lovemark. Trendsetter şi lovemark în acelaşi timp, două concepte care parcă au luat ochii celor din publicitate şi comunicare, două concepte made by secolul XX/XXI.

Omul care face legea

Trend/tendinţă+setter/setează, impune = trendsetter/cel care impune tendinţele. Este un termen care, potrivit dicţionarului Oxford University, a fost preluat din modă dar s-a impus şi în multe alte domenii. Aşa se face că Madonna e un trendsetter în muzică, Bill Gates în IT, Versace în modă, Oprah în televiziune ş.a.m.d. Deşi, la noi a pătruns ceva mai greu termenul, privind în jur, avem şi noi trendsetter-ii noştri: Cătălin Botezatu în modă, Andreea Esca în televiziune, Traian Băsescu în politică, Gheorghe Hagi sau Nadia Comăneci în sport. Lista e lungă şi nu doar persoanele pot fi trendsetter-i ci şi brandurile. Evenimentul zilei a fost un trendsetter în materie de ziare când şi-a făcut apariţia în piaţă, Festivalul de Film DaKINO a fost un trendsetter prin faptul că a premiat şi promovat tineri regizori precum Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Cornel Porumboiu, Hanno Hoefer ş.a. care au fost ulterior premiaţi la festivaluri internaţionale prestigioase de film.

Din totdeauna au existat în lume trendsetter-i, a existat mereu un om cu un pas înaintea celorlaţi indiferent dacă el a scris romane, a creat muzică sau pictură, a făcut descoperiri ştiinţifice sau a inventat maşinării noi. Doar termenul e relativ nou şi prezentările de modă din secolul XX l-au creat iar media l-au făcut să intre în conştiinţe. „Trendsetter a fost un termen atât de generos pentru domeniul comunicării încât imediat a fost adoptat. Trendsetter e cel care dă tonul, fixează prin prisma contextului de succes pe care îl creează direcţia care va fi urmată de către toţi cei care se subscriu acestei reţete de succes“, explică Leea Catincescu, PR manager DaKINO. „E extrem de important să rămâi în conştiinţa tuturor pe o perioadă îndelungată de timp şi să impui nişte standarde ca să te numeşti trendsetter“, crede Raluca Anghel de la A&M PR Agency.

Şi ce altceva poate transforma pe cineva în trendsetter dacă nu originalitatea, simplitatea, omogenitatea şi consecvenţa cu care munceşte, creează, trăieşte? Trendsetter-ului nu-i e teamă să fie diferit şi oamenii din media şi publicitate au învăţat cel mai bine acest lucru.

Când un trendsetter devine lovemark

Independent de conceptul de trendsetter, a pătruns în advertising şi comunicare conceptul de lovemarks. Kevin Roberts, CEO-ul agenţiei de publicitate Saatchi & Saatchi, reprezintă promotorul acestui concept pe care l-a lansat prin intermediul cărţii cu acelaşi nume, Lovemarks, în 2004. Astfel, Roberts propune un nou mod de a vedea şi a percepe brandurile. El se întreabă: „Ce creează loialitate şi atinge consumatorul dincolo de raţional? Ce creează dragoste pentru un anumit brand? Şi dă ca răs­puns: misterul (o poveste extraordinară – cu trecut, prezent şi viitor, inspiraţie), senzualitate (gust, miros, pipăit, văz) şi intimitate (determinare, empatie, pasiune). Dar nu se poate dragoste fără respect, fără de care relaţia nu poate dura. CEO Saatchi & Saatchi este sigur că fanii unui brand care iubesc cu ade­vărat brandul fac din el un lovemark. Cu alte cuvinte, emoţionalul bate raţionalul şi dă dependenţă. „Lovemarks-urile sunt acele branduri speciale, atât de charismatice încât publicul se ataşează de ele nu atât raţional cât sentimental. Ele depăşesc starea de simplu brand“, explică Leea Catincescu. Poate deveni un trendsetter şi un lovemark în acelaşi timp? „Trendsetter-ii îşi diseminează adeziunile tocmai pentru că ele sunt bazate pe nişte convingeri foarte clare şi vizibile, dar mai ales consecvente. Chiar dacă fac tranziţie de la un brand la altul, o fac pornind de la aceleaşi convingeri, exact cum lovemark-urile pornesc de la trăsături clare, vizibile. Spre exemplu, dacă un brand dispare, altul îi va lua locul. În schimb, dacă un lovemark dispare, atunci nimic nu îl poate înlocui şi oamenii îi vor simţi absenţa. În acelaşi fel, dacă un trendsetter dispare, brandurile ori direcţiile rămase nu vor mai avea omogenitate, charismă, nu vor reuşi să-şi menţină linia, notorietatea, proprietăţile etc. Fără doar şi poate, un trendsetter poate fi un lovemark în acelaşi timp. Trendseter-ii nu sunt lideri constrângători, ci charismatici, după cum brandurile charismatice devin lovemarks. Un trendsetter poate fi un cumul de branduri pe care cei ce aderă la trendul lor să le preia ca atare. Adică un trendsetter poate fi un cumul de Apple cu Gravis şi cu Sony Ericsson“, mai spune Leea Catincescu.

foto arhive personale

Avantajele de a fi trendsetter

Senzaţia de a fi primul care a făcut x lucru sau care creează linia urmată de către ceilalţi; sentimentul că stabileşti ­valorile.

Dezavantajele

Odată ce ai pornit în această direcţie, nu mai dai înapoi, e dificil să te menţii acolo fiindcă oamenii aşteaptă din ce în ce mai mult de la tine.

Taguri: nr. 3 / martie 2008 Tweet

Wednesday, March 5th, 2008 at 2:25 pm, BUSINESS, RSS feed