Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, pe scurt ELI-NP. Un vis, un proiect, o realitate funcţională din 2018. ELI-NP este pariul câştigat de România în domeniul cercetării alături de Cehia şi Ungaria sub umbrela unui proiect pan-european care reuneşte 13  ţări din UE pentru cercetare ELI şi creare a unor lasere cu putere mai mare de 1 peta-watt (PW).

text Alice-Claudia Gherman foto Alice-Claudia Gherman şi arhiva IFIN

Pe  platforma  IFIN-HH, nu  departe  de vechiul reactor nuclear ieşit din uz, un teren de  20  de hectare îşi aşteaptă  întrebuinţarea. Deocamdată  sunt  doar  boscheţi înalţi, dar începând cu 2012, aici va începe să  se ridice Extreme Light  Infrastructure – Nuclear Physics (Infrastructură   de   Lumină   Extremă     –  Fizică Nucleară)   –   cel   mai   mare   laser   de   pe mapamond. Construirea   unei  infrastructuri de  laseri  de  mare  putere  care  să  permită cercetări interdisciplinare cu aplicaţii în fizică, medicină   sau  biologie  constituie  obiectivul principal al European Strategy Forum for Research Infrastructures (ESFRI). Aceasta presupune realizarea şi dezvoltarea de către România (ELI – Nuclear Physics, un laser bazat), Republica  Cehă   (ELI  Beamlines)  şi Ungaria (ELI Attosecond Facility) a structurilor compo- nente  care  permit  realizarea  infrastructurii ELI integrate. Pilonul ELI-NP de la Măgurele se va  concentra  asupra  utilizării   laserilor  de mare putere în fizica nucleară.

Prof. univ. dr. Nicolae-Victor   Zamfir, director  general  al  Institutului  Naţional  de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH),  a  avut  amabilitatea  să   ne  vor- bească  despre  acest  proiect. „Datorită   com- plexităţii  proiectului  ELI  Integrate,  ESFRI  a decis să se construiască trei centre în care să se urmărească  şi  să   se  dezvolte  cercetări   pe direcţii  diferite. În urma depunerii candida- turii,  România  a  fost  admisă   în  decembrie

2009   ca  parte  a  acestui  proiect  revenindu-i misiunea  cea  mai   importantă:  construirea unui laser de putere  mare de zece petawaţi, adică de 1.000 de ori mai puternic decât orice laser din lume, care, combinat cu un fascicule de radiaţie gamma, va duce atât la descoperiri de anvergură în domeniul ştiinţei cât şi la apli- caţii deosebite în viaţa de toate zilele a oame- nilor. În  ceea  ce  priveşte  aplicaţiile   care  se întrevăd  acum legat de acest laser, ele sunt producerea de noi radioizotopi care servesc atât  la diagnosticarea cât şi la tratarea unor tipuri de cancere în medicină. Pentru fizicieni vor fi extrem de interesante fenomenele legate de  interacţiunea  dintre  laser  şi aspecte  din fizica  nucleară,  pe  care  cercetătorii   doar  le presupun a exista, le imaginează, fac modele, dar trebuie experimentate. Un alt gen de apli- caţie care se prefigurează a fi studiată aici este controlul materialelor sensibile, adică al mate- rialelor reziduale de la reactoarele  nucleare care vor fi studiate aici la Măgurele pentru a găsi metode de control al acestora. Controlul lor face parte din politica şi preocuparea UE. Sunt  multe  ţări  care  au  acumulat  cantităţi enorme de deşeuri radioactive,   iar pentru a decide  ce  să   se  facă   cu  ele, au  nevoie  de metode prin care să se evidenţieze din ce sunt alcătuite   acele   deşeuri.  Astfel,    la  institut, datorită acelui laser, am pune la punct meto- da de evidenţiere, iar ei vor decide cum vor folosi  acea  metodă. Atenţie!  Nu  este, însă, vorba despre a trata deşeuri radioactive. Mai mult decât atât, s-ar putea  ca la ELI-NP, în timp, să se studieze posibilităţile de a obţine celebrele particule accelerate – care, acum, se obţin la  CERN, printr-un  accelerator  uriaş, întins pe 27 de km – n.r. – cu un fascicul laser, care se presupune că va costa mai puţin decât CERN-ul  de azi”, ne-a explicat  dl.  Nicolae- Victor Zamfir, director general al IFIN-HH.

Până   la  posibilitatea  realizării   tuturor acestor deziderate ştiinţifice rămâne proiectul ELI-PN care deja a primit avizul favorabil al Joint Assistance to Support Projects in European Regions  –  JASPERS,  unitatea  specializată   a Comisiei Europene de analiză a proiectelor pe fonduri structurale, înainte de a ajunge efectiv pe  masa  Comisiei   pentru   aprobare.  „Se aşteaptă  ca noi să  redactăm  forma  finală  a aplicaţiei şi să o depunem la începutul acestei luni la Bruxelles.  Probabil că  va dura câteva luni pentru verdictul final, iar la începutul lui

2012 să avem contractarea şi să începem construcţia. Întreg proiectul va însemna 280 de milioane de euro. În prima fază  vor fi acor- date 180 de milioane, apoi, în a doua fază, din

2014 restul de 100  de milioane. Sperăm ca la sfârşitul lui octombrie să trimitem proiectul la Comisia   Europeană.  Toată    programarea implementării  ELI-NP  este  făcută   până   la sfârşitul lui 2017,  astfel ca în 2018 laserul să înceapă să funcţioneze.”

ELI-NP va fi una dintre cele mai  impor- tante structuri  de  cercetare  din  Europa, va atrage atât specialişti români cât şi cercetători străini,  şi va avea circa 200  de angajaţi.

 

României îi revine rolul construirii pe Platforma de la Măgurele a unui complex de lasere de mare putere şi acceleratori de particule, oferind posibilităţi unice de a explora în premieră noi frontiere în ştiinţă.

Programul ştiinţific legat de ELI-NP a fost elaborat de un grup de mai mult de o sută de cercetători din Europa, SUA şi Japonia.

Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics este un proiect având ca scop realizarea celui mai mare laser din lume – spune Nicolae V. Zamfir, direc- torul general al IFIN-HH.

Taguri: nr. 10 / octombrie 2011 Tweet

Tuesday, October 11th, 2011 at 11:16 pm, ZOOM, RSS feed