Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, pe scurt ELI-NP. Un vis, un proiect, o realitate funcţională din 2018. ELI-NP este pariul câştigat de România în domeniul cercetării alături de Cehia şi Ungaria sub umbrela unui proiect pan-european care reuneşte 13 ţări din UE pentru cercetare ELI şi creare a unor lasere cu putere mai mare de 1 peta-watt (PW).
text Alice-Claudia Gherman foto Alice-Claudia Gherman şi arhiva IFIN
Pe platforma IFIN-HH, nu departe de vechiul reactor nuclear ieşit din uz, un teren de 20 de hectare îşi aşteaptă întrebuinţarea. Deocamdată sunt doar boscheţi înalţi, dar începând cu 2012, aici va începe să se ridice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (Infrastructură de Lumină Extremă – Fizică Nucleară) – cel mai mare laser de pe mapamond. Construirea unei infrastructuri de laseri de mare putere care să permită cercetări interdisciplinare cu aplicaţii în fizică, medicină sau biologie constituie obiectivul principal al European Strategy Forum for Research Infrastructures (ESFRI). Aceasta presupune realizarea şi dezvoltarea de către România (ELI – Nuclear Physics, un laser bazat), Republica Cehă (ELI Beamlines) şi Ungaria (ELI Attosecond Facility) a structurilor compo- nente care permit realizarea infrastructurii ELI integrate. Pilonul ELI-NP de la Măgurele se va concentra asupra utilizării laserilor de mare putere în fizica nucleară.
Prof. univ. dr. Nicolae-Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH), a avut amabilitatea să ne vor- bească despre acest proiect. „Datorită com- plexităţii proiectului ELI Integrate, ESFRI a decis să se construiască trei centre în care să se urmărească şi să se dezvolte cercetări pe direcţii diferite. În urma depunerii candida- turii, România a fost admisă în decembrie
2009 ca parte a acestui proiect revenindu-i misiunea cea mai importantă: construirea unui laser de putere mare de zece petawaţi, adică de 1.000 de ori mai puternic decât orice laser din lume, care, combinat cu un fascicule de radiaţie gamma, va duce atât la descoperiri de anvergură în domeniul ştiinţei cât şi la apli- caţii deosebite în viaţa de toate zilele a oame- nilor. În ceea ce priveşte aplicaţiile care se întrevăd acum legat de acest laser, ele sunt producerea de noi radioizotopi care servesc atât la diagnosticarea cât şi la tratarea unor tipuri de cancere în medicină. Pentru fizicieni vor fi extrem de interesante fenomenele legate de interacţiunea dintre laser şi aspecte din fizica nucleară, pe care cercetătorii doar le presupun a exista, le imaginează, fac modele, dar trebuie experimentate. Un alt gen de apli- caţie care se prefigurează a fi studiată aici este controlul materialelor sensibile, adică al mate- rialelor reziduale de la reactoarele nucleare care vor fi studiate aici la Măgurele pentru a găsi metode de control al acestora. Controlul lor face parte din politica şi preocuparea UE. Sunt multe ţări care au acumulat cantităţi enorme de deşeuri radioactive, iar pentru a decide ce să se facă cu ele, au nevoie de metode prin care să se evidenţieze din ce sunt alcătuite acele deşeuri. Astfel, la institut, datorită acelui laser, am pune la punct meto- da de evidenţiere, iar ei vor decide cum vor folosi acea metodă. Atenţie! Nu este, însă, vorba despre a trata deşeuri radioactive. Mai mult decât atât, s-ar putea ca la ELI-NP, în timp, să se studieze posibilităţile de a obţine celebrele particule accelerate – care, acum, se obţin la CERN, printr-un accelerator uriaş, întins pe 27 de km – n.r. – cu un fascicul laser, care se presupune că va costa mai puţin decât CERN-ul de azi”, ne-a explicat dl. Nicolae- Victor Zamfir, director general al IFIN-HH.
Până la posibilitatea realizării tuturor acestor deziderate ştiinţifice rămâne proiectul ELI-PN care deja a primit avizul favorabil al Joint Assistance to Support Projects in European Regions – JASPERS, unitatea specializată a Comisiei Europene de analiză a proiectelor pe fonduri structurale, înainte de a ajunge efectiv pe masa Comisiei pentru aprobare. „Se aşteaptă ca noi să redactăm forma finală a aplicaţiei şi să o depunem la începutul acestei luni la Bruxelles. Probabil că va dura câteva luni pentru verdictul final, iar la începutul lui
2012 să avem contractarea şi să începem construcţia. Întreg proiectul va însemna 280 de milioane de euro. În prima fază vor fi acor- date 180 de milioane, apoi, în a doua fază, din
2014 restul de 100 de milioane. Sperăm ca la sfârşitul lui octombrie să trimitem proiectul la Comisia Europeană. Toată programarea implementării ELI-NP este făcută până la sfârşitul lui 2017, astfel ca în 2018 laserul să înceapă să funcţioneze.”
ELI-NP va fi una dintre cele mai impor- tante structuri de cercetare din Europa, va atrage atât specialişti români cât şi cercetători străini, şi va avea circa 200 de angajaţi.
României îi revine rolul construirii pe Platforma de la Măgurele a unui complex de lasere de mare putere şi acceleratori de particule, oferind posibilităţi unice de a explora în premieră noi frontiere în ştiinţă.
Programul ştiinţific legat de ELI-NP a fost elaborat de un grup de mai mult de o sută de cercetători din Europa, SUA şi Japonia.
Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics este un proiect având ca scop realizarea celui mai mare laser din lume – spune Nicolae V. Zamfir, direc- torul general al IFIN-HH.
