Construită chiar pe locul Vechii Cetăţi a Lugojului, în anii 1993-1996, Universitatea Europeană Drăgan a devenit, în scurt timp, o adevărată emblemă a oraşului. Adică nu doar o prestigioasă instituţie de învăţământ, ci şi un centru de cultură. Dar şi un spectacol arhitectonic! Mai mult, chiar un obiectiv turistic. Că nu ai cum să înţelegi ce-i cu Lugojul de azi, dacă nu ai văzut şi „coroana“ lui universitară.
O bibliotecă impresionantă
Universitatea Europeană Drăgan deţine un spaţiu de 1.952 mp, destinat ca utilitate exclusivă pentru învăţământ şi cercetare. În acest spaţiu sunt amenajate următoarele unităţi pentru activitatea didactică:
• Aula Magna cu 450 de locuri, dotată cu instalaţie de traducere simultană, care se poate asigura în trei limbi, prin intermediul căştilor;
• 4 amfiteatre cu câte 200 de locuri fiecare;
• 2 amfiteatre cu câte 58 de locuri fiecare;
• 10 săli de seminar cu câte 30 de locuri fiecare;
• 2 laboratoare utilate cu tehnică de calcul;
• 1 laborator de criminalistică
Biblioteca Universităţii Europene Drăgan acoperă toate necesităţile de pregătire ale studenţilor:
• peste 40.000 de unităţi (cărţi, reviste);
• sală de lectură cu 90 de locuri;
• 6 unităţi PC pentru redactarea lucrărilor studenţilor;
• 2 unităţi PC pentru facilitarea informării bibliografice;
colecţie (fond) de carte rară şi veche în domeniul dreptului (donaţie a prof. dr. Josif Constantin Drăgan)
„Un fel de şcoală a vieţii“
Chiar dacă toată lumea ştie, o mai spunem, încă o dată: ctitorul Universităţii Europene Drăgan este prof. dr. Josif Constantin Drăgan, născut la Lugoj. O personalitate marcantă a României şi a Europei, deopotrivă. Şi, evident, de aici pleacă toate: rafinamentul construcţiei, în sine, eleganţa amfiteatrelor şi laboratoarelor, dotarea de excepţie, mult peste media universităţilor din România, calitatea procesului de învăţământ şi o efervescenţă culturală studenţească greu de găsit, în vremurile noastre, în altă parte. Eu, una, am obosit doar citind programul manifestărilor ştiinţifice şi culturale, doldora de conferinţe, sesiuni de comunicări ştiinţifice, expoziţii, concerte, lansări de carte sau întâlniri ale Centrului de consiliere, pe o temă dată. În aceste condiţii, nu e de mirare că Universitatea a devenit, pentru studenţi şi cadre didactice, în acelaşi timp, un fel de „acasă”. Dan Medrea, unul dintre cei peste 500 de absolvenţi ai promoţiei 2008, regretă, deja, că Facultatea de ştiinţe economice, specializarea finanţe-bănci, durează doar patru ani. Sau, mă rog, că acei patru ani au trecut prea repede: „Universitatea asta e un mod de viaţă, îmi va fi greu să mă obişnuiesc fără ea. Sigur, o să urmez masterul, poate doctoratul… Dacă mă întrebaţi ce e aşa deosebit aici, n-o să credeţi, aş începe cu profesorii. Au metodă, stil, nuanţe. Nu ne-au dat totul pe tavă, ci ne-au învăţat ceva mult mai important: ce, cum şi unde să căutăm. Poţi vorbi cu ei oricând, orice, chiar şi pe lângă economie, nu impun distanţa aceea recunoscută în marile centre universitare. Astfel, îi apropie şi pe studenţi între ei, se ţese o atmosferă caldă, prietenească, de comunicare perfectă. Ce să vă mai spun, pentru mine facultatea a fost şi un fel de şcoală a vieţii. Şi, din ceea ce îmi spun prietenii de pe la alte universităţi, ăsta e un lucru foarte mare!”
„Noi nu producem şomeri cu diplomă“
Aşa cum spuneam, Universitatea Europeană Drăgan este, de departe, mai mult decât o instituţie de învăţământ. Îmbinând, prin construcţie şi funcţionare, elemente de fineţe din zonele istorică, economică, socială şi culturală a Lugojului, „cetatea”, cum îi spun studenţii, a ridicat, odată cu ea, întregul oraş. Sigur că partea cea mai vizibilă a acestui proces este pregătirea unor foarte buni specialişti, în drept şi economie, care să gestioneze viitorul Banatului – şi nu numai. Dar, în spatele acestei evidenţe, lucrează un sistem de valori demn de admirat. Florin Mihai, director de operare la ButanGas şi ghidul nostru în Lugoj, ne-a oferit câteva repere ale acestei reţete de succes: „Universitatea Europeană Drăgan este specială chiar prin momentul înfiinţării ei, respectiv perioada de început a învăţământului universitar privat din România. Apoi, prin construcţie. Forma ei, de cetate, sugerează legătura dintre trecut şi viitor, dintre istorie şi educaţie. Gândită ca nucleu de învăţământ superior pentru oraş, universitatea a abordat domeniile cele mai necesare actualei economii, dreptul şi ştiinţele economice. O idee care reprezintă, de fapt, şi filosofia dlui profesor Drăgan: economicul şi dreptul sunt responsabile de respectul faţă de oameni, de legalitate, de protejarea libertăţilor umane”.
În aceste condiţii, absolvenţii Universităţii Europene Drăgan, peste cinci mii, au, deja, o carte de vizită impresionantă. Şi ca specialişti, dar şi ca oameni, numai buni de pus la „rănile” morale şi sociale ale vremurilor noastre. Nicu Trandafir, rectorul Universităţii, susţine că gradul de absorbţie al absolvenţilor în piaţa de muncă se apropie de 100%: „Universitatea asta nu produce şomeri cu diplomă. Absolvenţii noştri sunt curtaţi, ca să zic aşa, încă din timpul facultăţii, din perioadele de practică, mai ales în domeniile economic, financiar, bancar şi de asigurări. Pe lângă faptul că sunt buni specialişti, au şi o calitate umană deosebită. Da, ne ocupăm şi de asta în anii studenţiei. Avem democraţie universitară cât cuprinde, suntem prieteni, parteneri, dialogăm întotdeauna deschis. Dar numai în limitele unui comportament academic, fără circul devenit, mai nou, o modă în universităţi“.
foto Octavian Tibăr şi arhiva ButanGas