uitslag van tramadol buy tramadol tramadol to quit opiates

xanax and valium combination generic xanax xanax side effects dosage

dogs tramadol hydrochloride buy tramadol online tramadol clorhidrato farmacodinamia

aura soma nr. 75 soma medication uzgajanje soma pangasius

cuanto dura el efecto de valium 5 valium online valium fr¼hschwangerschaft

indocin and ambien buy ambien ambien rapid detox

the best way to get off of xanax generic xanax can xanax side effects

my dog just ate ambien buy ambien online how much ambien would cause an overdose

breakers divers soma bay buy soma online soma de matrizes em assembly

is klonopin safe for sleep klonopin 2mg how long does klonopin stay in your system if snorted

ZOOM

Vin, inimă, sănătate

December 20th, 2007, com 3 comentarii

Beţi un pahar de vin zilnic!”, este îndemnul cardiologilor la simpozionul Vinul şi sănătatea desfăşurat în Aula Academiei Române şi organizat de Academia de Ştiinţe Medicale şi Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vin. Da, Zeul Bachus are dreptate când spune că un pahar de vin nu face rău. Urmaşii lui Hipocrate au confirmat prin studii aprofundate aceasta. Medicul german Paracelsus afirma încă din secolul al XVI-lea că: Dacă vinul este un aliment, un medicament sau o otravă e problemă numai de dozaj, iar celebrul biolog francez Louis Pasteur a spus pe bună dreptate că vinul este cea mai sănătoasă şi mai igienică băutură.

Sfatul cardiologilor este: controlaţi factorii de risc, trataţi hipertensi­unea şi diabetul, nu fumaţi, consumaţi vin natural din struguri în cantităţi moderate şi veţi vedea că el face minuni pentru sănătatea dumneavoastră.

Afecţiunile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate şi mor­biditate, ele reprezintă 65% din totalul deceselor în lume, afectând vârste din ce în ce mai mici (30-40 de ani) în lume. Hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, sarea în exces, lipsa efortului fizic şi alcoolul în exces contribuie toate la apariţia afecţiunilor cardiovasculare. Pentru evitarea tuturor acestor proble­me există un prieten, iar dacă e con­sumat în exces un duşman, numit vin natural din struguri 100%. Profesor dr. Eduard Apetrei a evidenţiat în cadrul sim­pozionului Vinul şi sănătatea că alcoolul provoacă două efec­te principa­le în orga­nism: efec­te metabo­lice şi efecte asupra organe cum ar fi sistemul nervos central, inima şi apa­ratul digestiv. Dacă e consumat în cantităţi excesive, alcoolul, deci inclu­siv vinul, provoacă: tahicardie (acce­lerări ale bătăilor inimii), tulburări de ritm cardiac, hipertensiune arterială, cardiomiopatie dilatativă şi insufi­cienţă cardiacă. Nu mai vorbim că afectează SNC, poate duce la alco­olism şi comă alcoolică, produce ste­noză hepatică, ciroză. Pe de altă parte, în mediile medicale din lume se vorbeşte despre aşa- numitul para­dox francez al vinului. „Mortalitatea cardiovascu­lară în Franţa s-a dovedit a fi în mod paradoxal şi neaşteptat mai mică decât în alte ţări industria­lizate cum ar fi SUA, Anglia, în ciuda consumului de alimen­te identic. S-a sugerat: consumul de grăsimi este contrabalansat de consu­mul moderat de vin. Dar HDL-coleste- rol era la fel şi la francezi şi la englezi şi la americani. S-a demonstrat ulte­rior că, băut cu măsură, vinul scade reactivitatea trombocitelor responsabi­le de anghina pectorală, infarctul mio­cardic, are efect antioxidant şi, mai ales vinul roşu, are efect pozitiv prin carnitină (levocarnitină) asupra meta­bolismului miocardic”, a explicat prof. dr. Eduard Apetrei în cadrul simpozio­nului. Mai mult, în o serie întreagă de spitale din lume bolnavilor cardiaci, după un infarct miocardic, li se permi­te să consume la masă un pahar de vin. S-a constatat că vinul reduce ris­cul complicaţiilor cu 52%, un procent important faţă de abstinenţi. Astfel specialiştii au întocmit un grafic, în care s-a creat aşa numita curbă J potrivit căreia un consum ridicat de alcool/vin creşte riscul de a face boli cardiovasculare, un consum moderat de vin duce la protejarea împotriva afecţiunilor inimii, iar abstinenţa pre­supune un risc mai mare în a avea probleme cardiovasculare. Sfatul medicilor este, aşadar, să se bea zil­nic câte 200-300 ml de vin, roşu de preferinţă. Sigur, cantităţile pot fi mai mari un pic pe perioada de iarnă. Se pare că nordicii beau mai mult alcool decât orientalii (fiindcă orientalii au gene mai puţin tolerante la alcool). Există o bază genetică diferită de la individ la individ privind toleranţa la vin, prin urmare o diferenţă indivi­duală de absorbţie a vinului. De obicei persoanele care au probleme digesti­ve – de pildă, suferă de o anumită afecţiune a ficatului – vor avea tole­ranţă redusă, chiar zero la vin. în plus, dacă se bea vin pe stomacul gol va fi absorbit rapid faţă de consuma­rea vinului după masă, când efectul vinului e progresiv.

Eu voi dona, dar tu?

Proiectul Eu voidona, dartu?, iniţiat de către Fundaţia Donatorilor Benevoli de Sânge, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2 şi Societatea Naţională de Transfuzie Sanguină din România, s-a desfăşurat în perioada ianuarie-noiembrie 2007. Scopul proiectului a fost să informeze şi să motiveze tinerii spre a dona benevol sânge şi totodată să cultive spiritul voluntar. Proiectul a cuprins 23 de licee din Sectorul 2, în care au fost ţinute prelegeri şi s-au împărţit materiale promoţionale.

text Alice-Claudia Gherman

Taguri:

Comenteaza