can u get high on ultram 50 mg buy ultram ultram iv dose

soma se vba buy soma online soma tedaş telefon no

bluo ambience mall gurgaon bowling rates ambien sleep drug interactions ambien and ativan

phentermine truck drivers buy phentermine online what meds not to mix with phentermine

ambien high pressure ambien online no prescription ambien and vicoprofen

how to say ambiente in english ambien 10mg what happens if you mix ambien and xanax

klonopin oral tablet buy klonopin online can you take percocet and klonopin at the same time

can you sell tramadol on the street buy tramadol online tramadol vs other pain meds

what happens if you stay awake after taking ambien buy ambien how long before going to sleep should i take ambien

how to sober someone up from xanax buy xanax online is mixing xanax and adderall bad

ZOOM

Wildlife by Silviu Matei

August 22nd, 2011, com 3 comentarii

La început a fost doar plăcerea de a imortaliza un animăluţ zărit în timpul drumeţiilor la munte. Plăcerea s-a transformat în pasiune, pasiunea în artă, trecută prin scoala americană de fotografie, arta fotografiei „wildlife” practicată de Silviu Matei.

Domnu’ cerb, zâmbiţi, vă rog!

Un pescăruş culegând din apă o bucată de pâine, un cerb privind maiestuos din iarba înaltă, un râs stând la pândă sub cetina de brad, o ieruncă iţită din tufişuri. Sunt doar câteva ipostaze ale unor animale sălbatice pe care puţini muritori reuşesc să le surprindă cu ochiul, darămite cu aparatul de fotografiat. Silviu Matei este un tânăr fotoreporter pasionat de fotografia wildlife care imortalizează viaţa animalelor sălbatice aşa cum se comportă ele în mediul natural. El şi-a propus să fotografieze toate animalele şi păsările care alcătuiesc fauna României şi a devenit cunoscut, prin acest proiect al său, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Când îl întâlneşti nu ai zice că este atât de rezistent la drumul accidentat din munte, cu ditamai rucsacul în spate şi o tonă de aparatură foto după el. Aparenţa înşală.

Pentru Silviu Matei se poate spune că profesia de fotoreporter, angajat al trustului de presă Mediafax Grup, merge în paralel cu cariera sa de fotograf wildlife. Dragostea pentru fotografie s-a născut în sufletul lui Silviu pe când era pasionat de astronomie şi urma cursuri la observatorul astronomicAmiral Vasile Urseanu. „La vremea respectivă am studiat astrele din curiozitate şi din dorinţa de a şti despre constelaţii, galaxii, nebuloase etc. După acele cursuri am început să aprofundez o parte a lucrurilor pe care le făcusem în cadrul observatorului astronomic prin cursuri de astrofotografie, care mi-au plăcut foarte mult. Aşa, uşor, uşor pasiunea mea pentru fotografie a prins contur şi, tot ducându-mă prin tot felul de locuri şi zone din ţară, am început să fac poze şi la peisaje, flori, insecte ş.a.m.d.”.

O bursă obţinută în SUA, pentru doi ani şi jumătate, i-a oferit lui Silviu şansa de a participa la mai multe workshopuri pe fotografia wildlife şi fotojurnalism. „Ca să poţi face fotografie wildlife trebuie mai întâi şi întâi să stăpâneşti la perfecţie tehnica fotografică, fiindcă în pădure nu stai să faci probe cu aparatul, nu ai timp să faci compoziţie. Trebuie să îţi setezi bine aparatul şi să alegi cu exactitate locul potrivit pentru a surprinde subiectul. Animalele nu stau să-ţi pozeze ţie, ele vin în bătaia camerei şi pleacă imediat ce îţi simt prezenţa. În SUA am fotografiat de la grizzly, la elan şi cari-bu, însă pe mine mă pasionează fauna românească şi vreau să surprind cam toate animalele şi păsările care alcătuiesc această faună la noi, fiindcă nu prea sunt fotografi care să se fi ocupat de această bogăţie faunistică”, ne-a povestit Silviu.

Fotografierea animalelor în sălbăticie seamănă cu o vânătoare, pe care vânătorul iscusit – fotograful în acest caz – şi-o pregăteşte în amănunt. La 33 de ani, Silviu Matei poate să spună cu uşurinţă unde îşi face cuib cocoşul de munte, la ce oră ai toate şansele să-l întâlneşti pe regele pădurilor româneşti – ursul carpatin, ia cu uşurinţă urma ciutei în pădure şi, mai ales, are o răbdare de fier atunci când trebuie să aştepte un râs să-şi facă apariţia în faţa camerei foto. De altfel, Silviu ne-a dezvăluit câteva dintre secretele privind fotografia wildlife, o subspecie a artei fotografice, pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă. „În primul rând, cine vrea să facă fotografie wildlife are nevoie de virtutea răbdării, poţi sta o zi întreagă în adăpost pentru a vedea în cele din urmă o marmotă, după cum s-ar putea ca după numai o oră să vină nişte capre negre şi tu să le surprinzi cu aparatul foto sau video. În al doilea rând, este nevoie de stăpânirea cât mai aproape de perfecţiune a artei fotografice, iar o a treia cerinţă importantă este să cunoşti foarte bine comportamentul animalelor pentru că nu trebuie să uiţi nici o clipă că animalele pe care le fotografiezi/ filmezi nu sunt domestice. Ele pot fi imprevizibile, iar dacă tu nu cunoşti comportamentul lor, poţi să plăteşti cu viaţa acest lucru. Când merg să fac asemenea fotografii nu am un target special, merg în diverse perioade ale anului, de exemplu în aprilie am mers la Vatra Dornei, după urs, râs şi cocoş de munte, dar evident că, dacă mi-a ieşit în cale un cerb frumos, o ciută frumoasă, nu am stat cu mâinile în sân ci am făcut imediat fotografii. Unele animale sunt mai dificil de surprins, de pildă, o ieruncă frumoasă – o pasăre destul de greu de văzut, pentru că stă mai mult pe sub tufişuri – o găseşti pe marginea drumurilor forestiere, dar trebuie să fii foarte atent pentru că ea te va vedea prima şi, în general, va zbura repede”, explică tânărul fotograf. Şi mai e ceva pe care doritorii de fotografie wildlifetrebuie să-l cunoască şi să-l respecte, este vorba despre aşa-numitul cod etic al fotografiei vieţii animalelor în sălbăticie. „Acest cod etic spune, printre altele, că: dacă vrei să te duci în pădure să filmezi/fotografiezi animalele sălbatice nu trebuie să perturbi mediul înconjurător, nu laşi gunoaie, nu intervii sau te interpui între mamă şi pui, nu faci gălăgie, dacă ai văzut un cuib sau o zonă în care s-au aşezat animalele nu te duci acolo, pentru că acela poate fi un loc unde ele se odihnesc, iar tu, prin prezenta ta, le-ai strica modul lor natural de viaţă. Sunt lucruri de bun-simţ. Cel mai bine stai cu un binoclu la distanţă, atunci vei putea observa nişte lucruri pe care altfel nu le vei vedea vreodată. De asemenea, dacă doi pui se joacă, nu te duci aproape de ei, te vor simţi şi vor pleca.

Taguri:

Comentarii

  1. frumos articol, frumoase povesti! 🙂

  2. Viorel says:

    Frumoasa pasiune . Inteleg ca e destul de dificil sa obtii rezultate bune . Nu pot decat sa-i urez succes in “vanatoarea fotografica” pe care si-a propuso . Cel mai important e sa poata imparasi pasiunea si altor pasionati de fotografie si cred ca e cea mai buna metoda de a face cunoscuta fauna salbatica din tara noastra . Succes Silviu si astept cu nerabdare sa vad si alte fotografii .

  3. Foarte frumoasa povestea, imaginile nu mai vorbesc. De imagini si povesti de acest gen are nevoie Romania pentru ca atat de putini oameni cunosc aceste animale care locuiesc in Carpatii nostri. Felicitari Silviu si mult succes in continuare.

Comenteaza