„Când am ieşit din aeroportul Juarez International din Ciudad de Mexico am văzut în maşini oameni cu măşti, de fapt cu un fel de fulare. Ne-am speriat fiindcă am crezut că sunt terorişti. Ghidul nostru local ne-a spus că e o problemă legată de gripă“, povesteşte Gheorghe Bărbulescu, cel care a însoţit un grup de turişti români în Mexic chiar în perioada 24 aprilie-10 mai, când s-a declanşat isteria cu gripa porcină. S-a întors din excursie sănătos, bucuros că a văzut o ţară impresionantă şi cu un alt punct de vedere asupra gripei porcine şi a apariţiei ei în Mexic.

„Gripa porcină ameninţă globul!“; „Gripa porcină declanşată în Mexic a făcut până aseară 149 de victime.“; „La fiecare punct de trecere a frontierei cu România există cel puţin un asistent medical care monitorizează starea de sănătate a călătorilor care vin din zonele unde au fost identificate cazuri de gripă porcină.“ Acestea au fost informaţiile care au isterizat presa românească luna trecută. Cât a fost adevăr şi cât panică semănată de pomană? Fără a diminua cu nimic necesitatea prevenţiei împotriva virusului H1N1, vă vom spune povestea unui român care a fost în Mexic şi a privit gripa cu alţi ochi.

„Am ajuns pe aeroportul Juarez International din Ciudad de Mexico pe 24 aprilie. Văzând la ieşirea din aeroport că oamenii poartă măşti, ne-am speriat, crezând că este vorba despre un atac terorist. Ghidul local ne-a spus despre gripă. El ne-a mai informat, neoficial, că virusul venea de fapt din SUA, ajunsese şi în Mexic, dar în SUA cu vreo lună şi ceva înainte gripa fusese deja semnalată. Prezenţa gripei agrava situaţia, mai ales că ne găseam într-o aglomerare urbană mare. Cea mai eficientă măsură pe care am luat-o a fost că, deşi ne hotărâsem să consumăm mâncare mexicană de pe stradă aşa cum procedează acolo oamenii obişnuiţi, am renunţat la asta şi am mâncat numai la restaurante scumpe, în condiţii impecabile de igienă. Ne spălam cu alcool înainte de masă. Ne dezinfectam când reveneam la hotel din oraş. Statul mexican s-a comportat excelent. Chiar de a doua zi după ce am ajuns noi în Mexico City au început să se distribuie, gratuit, măşti pe stradă, acţiune pe care o îndeplinea armata. Aşa că oamenii au înlocuit fularele cu măştile. La 25 de milioane cât are capitala Mexicului, se distribuiau milioane de măşti. Noi am crezut, iniţial, că trebuie să le cumpărăm, dar ne-au spus că sunt gratuite. Pe marile bulevarde existau cabinete medicale gratuite, unde mergeau atât localnicii cât şi turiştii să facă un consult, dacă doreau. Iar cine ţinea neapărat să meargă la un cabinet privat putea să beneficieze de un consult contra sumei de doi dolari. Da, în Mexic o consultaţie este ieftină pentru noi, pentru mexicanul sărac costă mult pentru că doi dolari reprezintă venitul pentru familia sa într-o zi“, povesteşte Gheorghe Bărbulescu.

Acesta şi alţi şase români au plecat din Bucureşti către Mexic pe 24 aprilie, cu gândul de a sta câteva nopţi la Ciudad de Mexico, câteva la Oaxaha, două la Acapulco şi trei la Cancun ş.a.m.d. Pe scurt, un circuit prin Mexic, din Caraibe la Pacificul de Nord. Vestea apariţiei gripei porcine nu i-a speriat, ei şi-au continuat drumul propus din România abătându-se de la itinerar doar acolo unde autorităţile mexicane au închis siturile arheologice. „Cel mai important sit arheologic, unde se află Piramida Soarelui şi Piramida Lunii şi Calea Morţilor între ele, l-am vizitat chiar în prima zi după sosirea noastră în Mexic. Au fost absolut impresionante. Am fost, de asemenea, foarte impresionat de staţiunea Acapulco de la Pacific, o staţiune cu clădiri vechi, dar deosebită, unde m-am simţit foarte bine. Nu am avut nici un fel de problemă în a trece dintr-o zonă a Mexicului în alta. Focarul gripei era la Ciudad de Mexico, aşa că pe măsură ce ne-am îndepărtat de capitala mexicană, restricţiile au slăbit. Nici în Mexico nu a existat o zonă de carantină. Oamenii, dacă voiau purtau măşti, dacă nu, nu. Mai ales băştinaşii, indieni, nu purtau mască. Taximetriştii, în schimb, purtau toţi. Nu ştiu dacă în acea perioadă au scăzut preţurile sau nu din cauza gripei, noi aveam servicii preplătite. Doar în prima seară, la Ciudad de Mexico, făcusem rezervare la un restaurant, iar când am ajuns noi, acesta se închisese ca măsură de prevenţie împotriva gripei. Pe şosea ne mai opreau şi ne verificau de la distanţă cu un aparat de măsurat temperatura corpului; erau politicoşi şi îţi spuneau doar că ai temperatura 36,5. Ei trăiesc din turism şi vor să-şi protejeze economia. S-au purtat impecabil cu turiştii. O altă măsură pe care ne-am luat-o noi, nu era impusă de mexicani, a fost aceea de a nu consuma carne de porc. Dar când am ajuns la Cancun şi am văzut că nimeni nu purta măşti pe stradă, am renunţat şi la această măsură de prevenţie. Mai ales că la Cancun carnea de porc este tradiţională şi se pregăteşte în atât de multe feluri încât am lăsat la o parte orice teamă. Acolo, ca peste tot în Mexic, erau foarte mulţi americani care nu păreau impresionaţi deloc de gripă.

În paralel, în fiecare seară urmăream ceea ce se spune la televizor despre gripă, în plus vorbeam cu soţia mea din România. Seară de seară apăreau, la ora 20.00, preşedintele federaţiei şi ministrul Sănătăţii – care au luat foarte în serios problema gripei – şi eram informaţi despre ceea ce se petrece în ţară. Ştiam că în România se vorbea despre 149 de morţi, pe când în Mexic erau de fapt, la data la care ne aflam noi acolo, doar 12 morţi şi, într-adevăr, 149 de cazuri de gripă în total. Ziarele din România nu au informat corect. E una să comentezi o situaţie şi alta să creezi panică. De fapt, 11 morţi erau la Ciudad de Mexico şi districtul federal – în două luni – şi unul singur la vreo 700-800 km de Capitală. Ce înseamnă un număr de 11-12 oameni la o populaţie de 25 de milioane cât are Ciudad de Mexico? În plus, patru dintre cei şapte români câţi am plecat în excursie în Mexic, erau medici. Ei ne-au spus să stăm liniştiţi fiindcă se face mult prea mult tam-tam pentru nimic.“ Autorităţile mexicane au închis preventiv şcolile, universităţile şi o parte dintre siturile arheologice, muzeele. „Fiindcă au fost închise o parte a muzeelor şi siturilor arheologice, am ratat unele obiective turistice, făcând modificări în program. În schimb am văzut altele, care nu erau înscrise în itinerar. În Palenque aveam planificată o cazare, dar cum situl arheologic a fost închis, am mers mai departe. La fel, la Oaxaca, ruinele de la Mont Alban au fost închise, am suplinit absenţele din program cu alte obiective turistice. De două ori am modificat programul, fără nici o problemă, agenţia cu care am lucrat în Mexic a fost deosebit de amabilă şi nu au fost probleme cu modificările de program. Mai degrabă am avut probleme în Europa, unde, deşi fuseserăm verificaţi pe aeroportul din Ciudad de Mexico, la Paris ne-au dus să ne facă un control. Ne-au ţinut de pomană într-un terminal la naiba în praznic, pentru ca apoi să ne dea drumul să plecăm spre Bucureşti fără nici o altă verificare. Nu mai spun că, la Bucureşti, dacă noi nu am fi spus unei asistente că venim din Mexic şi că am vrea să facem un control medical, nimeni nu ne-ar fi întrebat nimic. Puteam să plecăm liniştiţi din aeroport. Ni s-a luat un exudat faringian din gât, acolo la aeroport, în Otopeni, dar eu am fost şi la spitalul Matei Balş – chiar dacă m-am simţit OK tot timpul – şi am mai făcut un test care mi-a indicat că totul e în ordine“, îşi încheie mărturia Gheorghe Bărbulescu.

Gripa porcină în date şi fapte:

Primele cazuri de gripă porcină la oameni datează din anii ´50, când virusul a afectat atunci mai ales persoanele ce au intrat în contact direct cu animalele. Acum însă virusul s-a modificat.

Ce este gripa porcină? Virusul de tip A: H1N1 care conţine gene de pasăre, porc şi gene umane, într-o combinaţie nemaîntâlnită până acum.

Virusul nu se transmite prin consum de carne de porc.

Simptomele gripei porcine sunt similare gripei umane: tuse, febră bruscă, dureri de cap şi dureri musculare. În cazurile grave, poate duce la pneumonie şi chiar moarte. Perioada de incubare la oameni este între două şi cinci zile. Cei mai sensibili sunt oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, fiindcă sistemul lor imunitar reacţionează puternic la virus.

Cu ce se tratează? În Mexic şi SUA medicamentele antivirale Tamiflu şi Relenza au demonstrat că reduc din severitatea bolii dacă se administrează de la apariţia primelor simptome.

În Mexic prima victimă care a murit de gripă porcină a fost o femeie de 39 de ani care s-a îmbolnăvit în jurul datei de 4 aprilie şi a murit pe 13 aprilie. Ea era din sudul statului Oaxaca, Mexic.

Cea mai afectată ţară de gripa porcină este SUA: Deşi toată presa a scris că actuala tulpină a virusului gripei porcine ar fi provenit din Mexic, totuşi la cea mai afectată ţară a fost SUA, unde la 9 mai erau 2.384 de cazuri, cu două decese, pe când în Mexic erau raportate la aceeaşi dată 1.364 de cazuri, cu 45 de decese, iar în Canada 242 de cazuri şi un singur deces.

Taguri: nr. 6 / iunie 2009 Tweet

Saturday, June 20th, 2009 at 11:02 am, ZOOM, RSS feed