În literatură, tot  ce  e  tendenţios devine  fals  şi hilar.  Dorinţa impură de  a  „demonstra” ceva  (că  ai  o cultură întinsă, că eşti devotat  unui regim  politic etc.) scoate textul  din regimul de gratuitate  care  i-ar  fi dat nobleţe. Citeste continuarea

La biroul  său de  la  CNC, Geo Saizescu e  înconjurat  de  cărţi. Vrafurile  de  cărţi, reviste şi  scenarii se  înalţă deasupra capului regizorului, ameninţând să cadă de pe birou. Citeste continuarea

Cu ani buni în urmă,  după  ce  îşi  făcuse un nume  în show-biz, Kristina Cepraga a hotărât să plece  din România şi să o ia de la capăt  în Italia. De atunci  s-au întâmplat multe lucruri frumoase, dar actriţa încă  speră să prindă peştele cel mare. Citeste continuarea

Mircea Eliade,  Nichifor Crainic, Petre  Ţuţea, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Eugen Ionescu, Nae  Ionesco,  Vintilă  Horia. Ce au în comun aceste nume de prim rang ale culturii româneşti? Sunt,  fireşte, filosofi,  oameni  de ştiinţă şi scriitori excepţionali – dar în afară de valoare  îi mai leagă faptul că au avut simpatii legionare. Citeste continuarea

Dacă  vesticii  au retras  unele  medicamente din piaţă,  când specialiştii  lor  au constatat că au efecte nocive  pentru  sănătatea pacientului,  de  ce  nu  le-am  retras   şi noi?  Pentru  a  lămuri lucrurile, ne-am interesat la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor  Medicale  – ANMDM – de ce şi, mai ales, când se retrage un medicament din piaţă. Citeste continuarea

Medici  specializaţi  în  terapii  alternative şi  remedii   naturale, personalizate, non-invazive. Pe  scurt, reţeta de  succes a Centrului de sănătate şi viaţă O&D. Citeste continuarea

Mulţi străini care ne vizitează ţara se întreabă de ce românii au o viziune sumbră asupra existenţei. Citeste continuarea

Un  studiu   recent   al  „Result   Development“  arată   calităţile, limitările şi aspiraţiile românului.  Spiritul  de  familie,  independenţa  şi inteligenţa sunt  umbrite de dorinţa  de putere şi de laudă, de tendinţa spre bârfe  şi trădare. Dar ne dorim  un comportament civilizat  şi   simţ   civic,  valori   morale  puternice  şi   standarde personale înalte. Citeste continuarea

Vă  mai  amintiţi  de  ciocolata   „Kandia“,  batonul   „ROM“ sau prăjiturica  „Măgura“ din copilărie? Dulciurile  anilor  ‘70-’80? Românilor le plăceau aceste bunătăţi atunci,  dar ele par să se afle şi  astăzi în topul  50 al  aşa-numitelor  „lovemarks“. Am mers la „Kandia Dulce“ pentru a afla povestea din spatele acestor branduri atât  de iubite de români. Citeste continuarea

Avem şi noi, ca ţară,  un brand protejat în Uniunea  Europeană. Unul singur. Din 8 aprilie  2011, „Magiunul de prune Topoloveni“ are Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Şi  ce  facem noi,  ca  ţară, cu  asta? Păi,   conform tradiţiei,  mai  nimic,  în cel  mai  fericit caz. De obicei, mai punem nişte beţe în roate.  Şi,  când   e  cadru  festiv,   ne agăţăm tricolorul – şi frunza  – de borcanele premiate, în draci, la Bruxelles. Citeste continuarea