„Nu m-am angajat niciodată în proiecte lipsite de şanse“

– Stimate domnule Vladimir Tismăneanu, anul acesta se împlinesc două decenii de la prăbuşirea bolşevismului în Estul Europei şi de la căderea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Ce curs credeţi că au luat istoria noastră şi adevărul istoric în aceşti ultimi 20 de ani? Citeste continuarea

În anii ’70 sau ’80, elevii, adolescenţii şi tinerii, amatori de muzică blues, folk, rock, jazz sau pop erau vânaţi peste tot. În şcoli, părul elevilor era măsurat cu şublerul. Profesorii trebuiau să facă nişte controale dure, iar băieţii prinşi cu părul legat la spate sau dat cu  sirop de zahăr pentru a li se lipi de cap erau duşi cu forţa la frizer. Umiliţi. Fetele purtau părul scurt sau împletit în cozi, plus pamblică obligatorie. Uniforma bleumarin, ciorapi de bumbac mercerizat care lăsau genunchi dizgraţioşi, pantofi băieţeşti fără toc. Pentru orice abatere erai sancţionat dur. Puteai rămâne repetent şi erai adus în vizorul organizaţiei de partid sau UTC pentru sfidarea normelor socialiste şi pentru atitudine duşmănoasă faţă de regim. Copiii nu ştiau altceva şi majoritatea ne subordonam de frică. Citeste continuarea