Bărbaţi şi femei cu probleme de inimă leşină pe trotuarele încinse. Sirenele ambulanţelor răsună bezmetic pe străzi. E o vreme care te îndeamnă să stai în casă, cu aerul condiţionat mereu în funcţiune – dacă îl ai. Dacă nu, te bagi sub duş din oră în oră. Sau te refugiezi la umbra pomilor din parcuri, aşteptând înserarea. Dar noaptea e şi mai greu – te perpeleşti în aşternuturile transpirate, încercând să pui geană pe geană.  Mai e o soluţie – ştrandurile şi piscinele. Dar unde le găseşti? Citeste continuarea

Desigur, nu pentru a-şi umple cămara cu de-ale gurii. Alţii au grijă ca frigiderul să nu-i rămână niciodată gol. De fapt, premierul a vrut să mai arate, încă o dată, cât de interesat este de soarta concetăţenilor săi. Oprindu-se în dreptul unui stand unde se etalau cârnaţi proaspeţi şi, probabil, foarte gustoşi, „ţarul“ a rămas împietrit când a văzut cât costă.  S-a smuls însă rapid din perplexitate, a scos o hârtie – pregătită din vreme – şi i-a trântit verde-n faţă buimăcitului director al lanţului de magazine care îl însoţea: e prea scump! Marja de profit este de peste 50%! Nenorocitul admonestat, simţind gerul Siberiei în coaste, a promis cu smerenie că va face o reducere semnificativă. Citeste continuarea

În restaurante somptuoase, oameni de afaceri prosperi, îmbrăcaţi cu dichis, consultă meniurile în coperte de piele şi clatină din cap îngrijoraţi – sunt aceleaşi feluri de mâncare ca şi în anul trecut, semn că nu sunt posibilităţi de diversificare şi de îmbiere a clientelei cu fineţuri mai ispititoare. Dau din umeri, oftează şi comandă resemnaţi scoici, homar, somon, caviar. Citeste continuarea

România-Serbia: 2-3 în preliminariile Campionatului Mondial de fotbal. Ei şi?

După energia care se consumă în jurul fotbalului autohton,  un observator de pe margini al acestui fenomen ar putea crede că la noi sportul rege a ajuns la cele mai înalte cote ale performanţei. Presa scrisă îi închină zilnic spaţii generoase. Televiziunile se bat să transmită partidele din campionatul intern sau pe cele internaţionale. Radiourile nu se lasă nici ele mai prejos. În acelaşi timp, baschetul, handbalul, tenisul de câmp, atletismul sau canotajul sunt discipline sportive expediate în câteva fraze. De unele dintre ele se pomeneşte doar din patru în patru ani, când aduc medalii de la Olimpiade, naţiunea fiind atunci în extaz, mândră de nu-şi mai încape în piele. Citeste continuarea

Potrivit unui studiu recent, 73% dintre români îşi doresc un conducător cu mână forte, care să nu-şi bată capul cu Parlamentul şi cu alegerile.

Atunci de ce a mai fost nevoie de vărsarea de sânge din decembrie 1989? De ce am mai dat jos un dictator şi l-am împuşcat după o judecată sumară? De ce am mai răsuflat uşuraţi la gândul că nu mai trebuie să închinăm zilnic osanale celui mai iubit fiu al poporului? De ce ne-am mai bucurat că am scăpat de cozile la alimente, de frigul din case, pe care acesta ni le impunea? De ce am sărbătorit faptul că, în sfârşit, putem spune în gura mare ceea ce gândim? La ce ne-a folosit ieşirea din imperiul fricii? Citeste continuarea

În urmă cu aproape două decenii, în România s-a murit pentru libertate şi democraţie. Printre altele, s-a murit şi pentru dreptul de a vota fără constrângeri.

Desigur, absenteismul de la vot înregistrat în 30 noiembrie poate fi interpretat ca pe o dorinţă de a sancţiona o clasă politică mai atentă la câştigurile proprii decât la interesul general. Electoratul s-a săturat de baroni locali, de îmbogăţiţi pe seama mătuşilor şi de panglicarii care lăcrimează cu un ochi de dragul acestei ţărişoare, iar cu celălalt îşi urmăresc conturile din bănci. Din păcate, o astfel de sancţiune o pot socoti ca pe o palmă doar nişte oameni de bun-simţ. Şi mai e şi inutilă, ca o revoltă în genunchi, îngăduind cam aceloraşi personaje să se ocupe de destinele noastre. Citeste continuarea

O criză cum omenirea nu a mai cunoscut demult zguduie economiile lumii.

A pornit cu falimentul unor bănci vestite, ca Lehman Brothers, Washington Mutual, Fannie Mae şi Freddie Mac. După principiul dominoului, şi altele au luat-o la vale pe urma lor. Unele au fost naţionalizate sau au fost cumpărate de către bănci mai puternice. Acest tsunami financiar s-a propagat pe întregul mapamond. Bursele au fost primele care au reacţionat rapid, tranzacţiile lor având de suferit. Semnele unei recesiuni la nivel mondial au început peste tot să-şi facă simţită prezenţa. Se închid fabrici, se reduce sau se opreşte temporar producţia, se disponibilează personalul, sau salariaţii sunt trimişi într-un concediu pe care nu şi l-au dorit. Costul finanţării unor noi afaceri a crescut, accesul la credite e mai anevoios. Pretutindeni se profilează spectrul unor vremuri sumbre. Citeste continuarea

Furia apelor ne-a lovit din nou pământurile.

Din nou am văzut imagini cu oameni năpăstuiţi, care nu mai au nici un acoperiş deasupra capului. În numai câteva ceasuri au rămas fără agoniseala de zeci de ani. Iarăşi i-am plâns pe bărbaţii, femeile, copiii care priveau cu jale la dezastrul din jurul lor. Fără să poată face nimic. Cine să-i ajute? Ce vor primi de la guvern, de la asociaţiile de binefacere, sau din partea locuitorilor din alte ţinuturi care n-au cunoscut urgia înseamnă prea puţin pentru ei. Deznădăjduiţi, îşi spun că au venit pe lume degeaba. Trebuie să ia totul de la început, aşa cum li s-a întâmplat de atâtea ori în istorie.

Prin alte părţi, binecuvântate de civilizaţie, când natura se răzvrăteşte, asistăm la aceleaşi scene de coşmar. Dar cei asupra cărora se abat nenorocirile au o altă şansă. Ajutoarele vin la timp şi nimeni nu le prăduieşte. Casele, bunurile, culturile le sunt asigurate. Nu trece mult timp şi trăiesc la fel de confortabil ca şi mai înainte. Rănile, chiar dacă nu se uită, se vindecă mai uşor. Pentru ei, viaţa nu e o „Vale a plângerii“.

Uneori, suntem de o sensibilitate împinsă la extrem. Pe noi nu ne poate atinge nimeni nici cu o floare, în schimb, tare ne mai place să-i luăm pe alţii în zeflemea. E un semn al complexelor de care nu reuşim să scăpăm. Citeste continuarea

În urmă cu vreo câteva săptămâni, am primit prin e-mail înştiinţarea că am câştigat 122.038,95 euro la Loteria Quinigol. Citeste continuarea