In ’95 a apărut Zborul, care, spre surpriza mea, s-a vândut foarte bine. La fel de bine s-a vîndut şi Cerul văzut prin lentilă. Au fost apoi cele trei Serate ale lui losif Sava la care am fost invitat, şi care au avut mare succes, înainte fusese scandalul Soare, fusese campania din presă pentru apărarea drepturilor omului, interpelarea din Senat făcută de Ştefan Augustin Doinaş, lupta împotriva PDSR-ului…. Toate acestea au jucat un rol. Rezultatul global e că am devenit în câţiva ani un autor cunoscut. Citeste continuarea
23,537 afisari
Recunoscută ca având un stil elitist, muzica lui Florin Chilian a fost adaptată, spune el, la cerinţele pieţei, prin arhicunoscutele sale Termopane (Cântecul avocatului), ca un fel de pariu cu sine însuşi că „va prinde” şi aşa. Şi nu s-a înşelat. De atunci, mai binecunoscut publicului larg, el rămâne oricum un personaj original pe scena fdlk-ului românesc, un cantautor avangardist care îndrăzneşte să spargă tabu-urile societăţii. Şi să redea folk-ului valoarea sa de manifest social. Dar dincolo de aprecierile criticilor de specialitate, ca şi de bogata sa experienţă festivalieră (vezi Om bun, Baladele Stgfiişoarei sau Floare de colţi, Chilian preferă să se considere doar un… „musafir”! De altfel, aşa îl şi recomandă cartea sa de vizită. Ce conotaţie capătă această autoapreciere într-un asemenea context şi cum de-a ajuns la ea, aflăm împreună, de la autor. Citeste continuarea
12,739 afisari