Geoff Burch şi inevitabilul succes

Are răspunsuri la toate, face bancuri pe orice subiect, consideră că speech-urile cele mai inspirate au efect după ce audienţa a servit cina, soseşte la conferinţe pe un „Harley Davidson“, i-ar putea vinde tancuri lui Gingis Han şi, mai ales, poate convinge pe oricine că succesul e o chestiune de înţelepciune, atitudine şi… ceva artă.

Geoff Burch, considerat copilul teribil al business-ului şi descris de „Financial Times“ drept cel mai prolific consultant de business al Marii Britanii, a străbătut toată lumea ca să „predea“ arta de a face succesul inevitabil, în afaceri şi în viaţă. Speaker de excepţie, business guru şi scriitor, Burch a colaborat cu BBC, iar cărţile sale l-au făcut unul dintre cei mai căutaţi experţi ai momentului. În aşteptarea conferinţei pe care o va ţine în 28 octombrie la Bucureşti, l-am rugat să ne răspundă la câteva întrebări. A răspuns prompt şi, fireşte, cu umorul din dotare.

• Domnule Burch, noi, românii, spunem că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Cum a fost „dimineaţa“ dv.? Unde aţi studiat şi cum v-aţi început cariera?
• Am făcut şcoala aici, în Cheltenham (Marea Britanie), urmând apoi Universitatea de Artă. La început am lucrat în publicitate, dar am descoperit că mă atrage mai mult activitatea de vânzări decât desenul, decât creaţia artistică.

• Care erau materiile preferate în liceu?
• În liceu nu mi-a plăcut aproape nimic, cu excepţia a două materii la care mă duceam cu drag: Chimia şi Engleza. Eram înnebunit să provoc, în laboratorul de chimie, jocuri de artificii şi explozii asurzitoare, cu mirosuri insuportabile. După care aveam nevoie de o foarte bună cunoaştere a limbii engleze, ca să dau explicaţii şi să-mi obţin iertarea.
• Când aţi simţit prima dată că aveţi un mod diferit de a vedea lucrurile, din perspectiva noţiunii de succes?
• Am avut dintotdeauna un mod cu totul diferit de a vedea lucrurile, faţă de cei din jurul meu, ceea ce mă izola oarecum. Mi-a luat ceva timp până să-mi dau seama că nu e un handicap, ci un lucru care mă ajută să descopăr oportunităţile pe care toţi ceilalţi le ratează.
• Care sunt primele trei lucruri obligatoriu de făcut în afaceri?
• Să acţionezi în mod profesionist, să menţii controlul şi să înveţi să vinzi. Indiferent ce tip de afacere ai, întotdeauna ai nevoie să vinzi ceva. A atrage şi a-ţi păstra clienţii sunt singurele activităţi care generează profit, orice altă activitate implică doar costuri.
• Care sunt primele trei lucruri obligatoriu de evitat în afaceri?
• Să nu-ţi superi niciodată clienţii, să nu te împovărezi niciodată cu datorii mari şi să nu te amăgeşti singur, crezând prea tare în propriile-ţi planuri excesiv de ambiţioase.
• Care sunt primele trei lucruri obligatoriu de făcut în viaţa personală?
• Să fii întotdeauna pregătit să te răzgândeşti, să fii gata oricând să încerci ceva nou şi, mai ales, alege să faci lucrurile care te bucură. În felul acesta, vei avea puterea să le duci pe toate la capăt.
• Care sunt primele trei lucruri pe care să nu le faci niciodată în viaţa personală?
• Să nu porţi ranchiună şi să treci uşor peste orice supărare. Soţia mea şi cu mine avem un principiu: nu ne ducem niciodată la culcare certaţi; rămânem treji şi continuăm cearta! Glumesc. Nu tânji după anumite lucruri, doar pentru că le au alţii, încearcă să le obţii numai pe acelea care te fac fericit.
• Aveţi din naştere această calitate de a convinge publicul, sau aţi ajuns aici prin învăţare?
• În cazul meu cred că persuasiunea este nativă, un mecanism interior de apărare. Cred, totuşi, că oricine îşi poate însuşi această abilitate prin învăţare.
• Care sunt cele mai mari succese pe care le-aţi avut, atât în business cât şi în viaţa personală?
• Sunt foarte mândru de familia mea – am o soţie minunată, iar fiii mei sunt amândoi avocaţi de succes. Şi în plan profesional mă mândresc cu toate cele cinci cărţi pe care le-am publicat şi care au avut succes în toată lumea, la fel cum a avut serialul meu tv, compus din opt episoade şi difuzat la BBC.
• Cum reacţionaţi la stres? Ce metode de relaxare folosiţi?
• Nu reacţionez grozav. Dar tocmai asta mă mobilizează, îmi dă energia necesară ca să merg mai departe. Adevărata relaxare e să mă aşez pe malul mării şi să citesc cărţi. Cărţi proaste! Iar când sunt acasă, ador să alerg cu motorul, viteza mă ajută să-mi limpezesc gândurile.
• Ce pasiuni aveţi? Hobby-uri…
• Motorul meu. E un Harley Davidson, care se numeşte Unchiul Ewie! Şi mai construiesc locomotive cu abur.
• Credeţi că strategiile dv. pentru succes se pot aplica pe mentalitatea şi profilul psihologic al poporului român, bine cunoscut pentru inteligenţa lui, dar şi pentru lipsa de disciplină şi de mobilizare? Ce ne mai poate motiva, în afară de perspectiva sărăciei?
• Din ce îmi spui, poporul român este exact pe gustul meu. Eu sunt un indisciplinat cronic, iar cu mobilizarea mea se ocupă soţia. Le şi spun mereu oamenilor să muncească nu mult, ci deştept. Lăsând gluma la o parte, în ţările care doresc să beneficieze de ajutor de la restul lumii, oamenii trebuie să înveţe cum să profite de culturile celorlalte popoare.
• Cum definiţi succesul? Unii susţin că valoarea contului din bancă, preţul maşinii, mărimea „colecţiei de jucării” sunt absolut irelevante. Chiar şi numărul diplomelor de studii, recunoaşterea profesională… toate nu înseamnă nimic, atâta vreme cât nu ai linişte interioară şi bucurie în suflet.
• Sunt întru totul de acord. Problema e că, în Marea Britanie, mulţi oameni de succes au devenit aşa tocmai pentru că sunt veşnic nemulţumiţi şi vor să acumuleze din ce în ce mai mult. Personal, nu definesc succesul prin ceea ce ai adunat, ci prin sentimentul de mulţumire, de bine, pe care îl trăieşti. O persoană mulţumită este o persoană de succes.
• Henry Ford spunea: „Dacă vrei să obţii independenţa şi succesul cu bani, nu-i vei avea niciodată. Singurele valori pe care le putem avea pe lumea asta sunt cunoaşterea, experienţa şi talentul.” Independenţa înseamnă succes?
• Simpla independenţă, nu! Janice Joplin avea un cântec, ale cărui versuri spuneau aşa: „Libertatea este doar un cuvânt care înseamnă că nu ai nimic de pierdut”. Vagabondul care bântuie pe străzi şi care nu are nimic şi pe nimeni alături, este cu adevărat absolut independent, nu? Pentru a avea succesul real, trebuie să ne asumăm responsabilităţile. Abia atunci te boţi bucura de roadele muncii tale.
• Care este rugăciunea dv. de zi cu zi?
• Bunăstare, sănătate şi fericire pentru fiecare, Te rog!
• Doamne-ajută! Mulţumim pentru interviu şi vă aşteptăm cu nerăbdare la Bucureşti.

foto arhiva Geoff Burch

Taguri: nr. 10 / octombrie 2010 Tweet

Tuesday, October 5th, 2010 at 12:30 pm, BUSINESS, RSS feed