„Argerich se defineşte prin calităţi rar întâlnite laolaltă, într-o singură persoană: o pianistă cu tehnică spectaculoasă, aproape imposibil de descifrat sau de învăţat, o femeie charismatică şi enigmatică în acelaşi timp, un artist dezinvolt, a cărui limbă maternă este muzica. Această ultimă calitate o face unică. Mulţi pianişti pot acoperi octave duble, mulţi pianişti citesc corect partiturile. Dar puţini au acea naturaleţe absolută de a «fraza», care îi face mai degrabă să se identifice cu muzica decât să o interpreteze pur şi simplu.“ Sunt cuvintele lui Alex Ross, criticul muzical de la prestigiosul The New Yorker, despre Martha Argerich, una dintre cele mai mari pianiste ale lumii, care va concerta în septembrie la Bucureşti, alături de Royal Philharmonic Orchestra, în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu.

Născută la Buenos Aires, Argerich a luat primele lecţii de pian la vârsta de cinci ani cu Vincenzo Scaramuzza. Adevărat copil minune, la nouă ani urcă prima oară pe scenă, interpretând concertul nr. 1 de Beethoven, iar la 14 ani se mută în Europa, continuând să studieze la Londra, Viena şi în Elveţia cu Seidlhofer, Gulda, Magaloff, Lipatti şi Stefan Askenase. Câştigarea în 1957 a Concursurilor de Pian de la Bolzano şi Geneva şi a Concursului Internaţional Chopin de la Varşovia în 1965, aduc consacrarea numelui ei, printre cei mai iluştri pianişti ai lumii.

Martha Argerich este apreciată în special pentru interpretările literaturii pianistice de virtuozitate din secolele XIX şi XX. Bogatul său repertoriu acoperă diverse perioade, de la Bach la Bartok, de la Beethoven la Messiaen, trecând prin Chopin, Schumann, Liszt, Debussy, Ravel, Franck, Prokofiev, Stravinski, Şostakovici şi Ceaikovski.

Deşi este în permanenţă invitată de cele mai prestigioase orchestre şi festivaluri de muzică ale lumii, muzica de cameră rămâne mai aproape de sufletul Marthei Argerich. Cântă şi înregistrează în mod regulat cu pianiştii Nelson Freire şi Alexandre Rabinovitch, violoncelistul Mischa Maisky şi violonistul Gidon Kremer. „Această armonie care se naşte într-un grup de oameni îmi oferă un sentiment puternic şi liniştitor“, afirmă pianista.

Înregistrările sale pentru EMI, Sony, Philips, Teldec şi DGG au primit numeroase recunoaşteri: trei premii Grammy, premiul Gramophone „Artistul Anului“ şi „Cea Mai Bună Înregistrare de Pian a Anului“, premiul Choc din partea Le Monde de la Musique, premiul Sunday Times „Înregistrarea Anului“. Distincţiilor primite din partea guvernului francez, Officier de l’Ordre des Arts et Lettres (1996) şi Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres (2004), li se adaugă Accademica di Santa Cecilia in Rome (1997), Muzi?cianul anului din partea Musical America (2001), Order of the Rising Sun, Gold Rays with Rosette din partea Împăratului Japoniei şi Praemium Imperiale din partea Japan Art Association (2005).

Din 1998 este director artistic al Festivalului Beppu din Japonia, în 1999 a înfiinţat Concursul Internaţional de Pian şi Festivalul Martha Argerich din Buenos Aires, iar în iunie 2002 Progetto Martha Argerich din Lugano.

Imagine emblematică, Martha Argerich rămâne una dintre cele mai spectaculoase şi originale personalităţi muzicale, marcând întreaga artă pianistică modernă.

Taguri: nr. 7 / iulie 2009 Tweet

Friday, July 10th, 2009 at 1:29 pm, CULTURA MASS-MEDIA, RSS feed