round xanax pills generic xanax xanax rapid release

took four xanax buy xanax abilify compared to xanax

valium 5mg bula buy valium what will 6 mg of valium do

is tramadol a controlled substance in alabama buy tramadol interaction tramadol and codeine

will flumazenil reverse ambien buy ambien online what are the different strengths of ambien

if your pregnant can you take xanax buy xanax xanax wikipedia magyar

can i take ambien before surgery buy ambien online actos responsables con el medio ambiente

deces tramadol tramadol online no prescription tramadol and antidepressants side effects

vasco rossi 100 gocce di valium valium pills diazepam Rochester

is lorazepam like a valium valium online normal dosage of valium for anxiety

ZOOM

Opt într-o barcă (fără a mai socoti şi Curtea Constituţională)

April 20th, 2008, com 39 comentarii

Într-un context politic tensionat, la mijlocul lui ianuarie, preşedintele Traian Băsescu îi cerea lui Teodor Meleşcanu, ministru interimar la Justiţie, să dispună declanşarea procedurilor legale pentru trimiterea în judecată a opt foşti sau actuali miniştri. Lista conţinea opt nume, inclusiv doi foşti miniştri de Justiţie (Chiuariu şi Babiuc), era adresată unui interimar la Justiţie, şi venea după o aprigă dispută pe marginea chestiunii „răspunderii ministeriale”, dispută rămasă şi acum nesoluţionată. Una peste alta, momentul era fără precedent.

Un procuror din şase susţine că, în 2007, a fost victima unor încercări de influenţare a deciziilor, se arată într-un studiu privind independenţa magistraţilor realizat de Transparency International, raportul fiind, în cazul judecătorilor, doar de unul din opt. Conform studiului dat publicităţii la începutul lunii martie, 12,6% dintre judecători şi 16,9% dintre procurori au răspuns cu „Da“ la întrebarea „Au existat, în ultimul an, situaţii în care s-a încercat influenţarea deciziilor dumneavoastră?“. Peste jumătate dintre procurori susţin că „asupra judecătorilor şi procurorilor se exercită, uneori, presiuni politice“. Acelaşi răspuns l-au dat şi aproape 45% dintre judecători. Peste 20% dintre procurori şi aproape 13% dintre judecători au declarat că au cunoştinţă de cazuri în care au existat presiuni politice pentru numirea unor anumiţi magistraţi în funcţii de conducere în sistemul judiciar.

Şicane, patimi şi prietenii, dincolo de lege

În ordine alfabetică, cei opt sunt: Victor Babiuc, Tudor Chiuariu, Miron Mitrea, Zsolt Nagy, Adrian Năstase, Paul Păcuraru, Decebal Traian Remeş şi Codruţ Sereş.

Pentru ca povestea să fie rotundă, trebuie să începem cu începutul. Tudor Chiuariu, ministru liberal de Justiţie, desfiinţează comisia prezidenţială care are ca scop avizarea urmăririi penale pentru foşti sau actuali miniştri. Urmează un război al declaraţiilor şi, în final, se ajunge la Curtea Constituţională, care decide, la 5 decembrie 2007, cu unanimitate de voturi, că respectiva comisie este neconstituţională. Prin declararea neconstituţională a comisiei de la Cotroceni, Curtea recunoştea indirect dreptul preşedintelui de a decide singur asupra unei solicitări de aviz pentru declanşarea urmăririi penale a unui fost sau actual ministru. În 9 decembrie 2007, Tudor Chiuariu demisionează din funcţia de ministru, după o serie de avertismente severe din partea lui Băsescu, privind acuzaţiile penale aduse acestuia într-un dosar aflat la DNA. Conflictul se mută pe numirea omului potrivit pentru scaunul vacant de la Justiţie, şi continuă trei luni fără opt zile (epopeea Norica Nicolai, cunoscută tuturor, nu prin conţinut, ci prin durată), până la numirea avocatului Cătălin Predoiu. În tot acest timp, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) lucrează cu spor şi virează, după cum cerea Constituţia, la Administraţia Prezidenţială, opt dosare care priveau acţiuni preliminare de cercetare penală care implicau foşti şi actuali miniştri.

Conform declaraţiei publice făcute de preşedintele Traian Băsescu, DNA a solicitat, în perioada 11 septembrie – 8 octombrie 2007, aviz de începere a urmăririi penale pentru cei opt foşti sau actuali miniştri numiţi mai sus. Lucrurile s-au clarificat, procedural, după numirea ca interimar la Justiţie a lui Teodor Meleşcanu, căruia preşedintele i-a cerut declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a celor opt. Solicitarea preşedintelui a dus la noi dispute pe tema cine trebuie să-şi dea avizul pentru începerea urmăririi penale, în cazul miniştrilor parlamentari? Preşedintele sau Parlamentul? De la mijlocul lui ianuarie, până la decizia Curţii Constituţionale, formulată în 10 martie, între Cameră, Senat, Ministerul de Justiţie (condus de un interimar liberal şi, abia la final, de un ministru-avocat cu simpatii liberale), Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii ca mediator, s-a purtat o aprigă dispută. Fiecare dintre părţile implicate a tras cât a putut spuza pe turta proprie. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi oficiali ai Senatului şi-au susţinut intervenţia prin „interpretări” ale legilor. În funcţie de situaţie şi de interese s-a reclamat lipsa unor prevederi explicite, sau a unor confuzii ale textelor de lege. Un argument suprem, oferit de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a fost acela că parlamentarii trebuie să primească avizul Camerei sau Senatului, înainte de a face obiectul unei anchete penale, pentru a fi feriţi de „şicane”.

Foştii sau actualii miniştri care au declanşat patimi şi prietenii dincolo de apartenenţa la partid şi exacerbarea orgoliilor de senator şi deputat, în Camera Deputaţilor şi Senat, sunt: doi deputaţi, Adrian Năstase (PSD) şi Miron Mitrea (PSD) şi doi senatori, Paul Păcuraru (PNL) şi Codruţ Sereş (PC). Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu (PNL), au fraternizat şi au reclamat imunitatea de care beneficiază parlamentarii, imunitate a cărei pierdere trebuie aprobată doar de colegi. Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al României, a replicat susţinând că nu există nici o prevedere legală care să oblige Ministerul Public să ceară acordul Senatului sau Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care acuzele aduse parlamentarilor respectivi se referă la fapte comise de aceştia în funcţie de ministru, chiar dacă cei în cauză funcţionau şi ca parlamentari.

Curtea Constituţională – o barcă de salvare

În 10 martie, Curtea Constituţională, după deliberare, şi – foarte important – doar cu majoritate simplă de voturi, a constatat: „Existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament – Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator” şi a decis: „În aplicarea dispoziţiilor art.109 alin.(2) teza întâi din Constituţie, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator”. Conţinutul articolului 109, aliniatul 2 din Constituţie: „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie” pare pentru profani foarte departe de interpretarea doctă a magistraţilor în robe roşii. Decizia Curţii a fost blamată sau primită cu aplauze în funcţie de orientarea politică a celui care şi-a dat cu părerea. Puse unele lângă altele, declaraţiile pro sau contra capătă cu totul alt înţeles.

Preşedintele PRM şi vicepreşedinte al Senatului, Corneliu Vadim Tudor: „Dacă e cineva vinovat, ne vom da acordul pentru cercetare şi urmărire penală, dar să fim convinşi noi că este aşa”, a spus liderul PRM. Vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu afirmă: „Sunt şi situaţii în care unii dintre aceştia nu mai sunt miniştri astăzi, dar sunt în continuare parlamentari. Este ilogic ca şeful statului să dea aviz de urmărire penală unor parlamentari care au deţinut funcţii de miniştri în alte guvernări şi care au depus jurământ în faţa altor preşedinţi. Preşedintele PDL, Emil Boc: „Chiar dacă deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate, aceasta este extrem de discutabilă, pentru că reintroduce imunitatea parlamentară în forma anterioară revizuirii Constituţiei din 2003, care a stipulat că orice deputat sau senator poate fi urmărit penal şi trimis în judecată fără încuviinţarea Camerei din care face parte, indiferent dacă are calitatea de ministru sau doar de parlamentar”. Adrian Năstase: „Nu comentez decizia, pentru că sunt vizat de efecte şi nu vreau să par subiectiv. Şeful statului este, din păcate, jucător politic, în sensul că el centrează şi el dă cu capul, el face deciziile, el porneşte procesele politice, prin oamenii săi, şi, după aceea, tot el trebuie să se pronunţe în legătură cu ele”. Actualul premier, Călin Popescu Tăriceanu: „Mi se pare firească, în sensul cadrului constituţional din România, care prevede controlul Parlamentului asupra Guvernului.”. Purtătorul de cuvânt al Partidului Conservator, Bogdan Ciucă: „Prin acest filtru, care dă dreptul Legislativului să dea aviz pentru cererea de începere a urmăririi penale, s-a vrut să se elimine o situaţie în care se atacă un ministru parlamentar din considerente politice”. Codruţ Sereş, secretar general al PC: „Respect decizia Curţii, dar nu doresc să mă ascund după Parlament în rezolvarea cazului meu. Sunt un om serios. În urmă cu un an şi ceva m-am prezentat la Parchet şi am refuzat să mă ascund după comisia prezidenţială, după cum nu doresc să mă ascund nici după Parlament”. Ministrul Muncii, Paul Păcuraru: „Regret că aceasta este decizia, pentru că aşa se va interpreta că Parlamentul poate să fie subiectiv, iar eu aş fi dorit o clarificare cât mai rapidă. Decizia aruncă o lumină nefavorabilă asupra lui Daniel Morar şi a DNA”.

Victor Babiuc, Becali şi generalii

Fost ministru al Justiţiei, în 1990–1991, fost ministru de Interne între 1991 şi 1992 şi în final ministru al Apărării în două rânduri, între 1996 şi 1998 şi între 1998 şi 2000, Victor Babiuc, de profesie jurist, este acuzat de DNA de luare de mită. Dosarul are o istorie întortocheată, dar se apropie de final. În timp, încadrarea penală s-a schimbat de la abuz în serviciu, în luare de mită, prejudiciul fiind calculat la un milion de euro, la care se adaugă alte trei milioane de dolari cerute cu titlu de prejudiciu de Ministerul de Finanţe.

Povestea pleacă de la un schimb de terenuri, consumat în 2 iunie 1999, între Gigi Becali şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării, condus de Babiuc. MApN şi Becali se aflau la al doilea schimb de terenuri. Becali primea de la MApN 20,9 hectare în Băneasa-Pipera, iar MApN primea de la Becali 21,5 hectare în comuna Ştefăneştii de Jos, Ilfov. Cele două terenuri au fost estimate la 4,7 milioane de dolari, respectiv la 1,4 milioane de dolari. În Băneasa cota este de 20–25 dolari/mp, iar la Ştefăneştii de Jos de 6-7 dolari/mp. Beneficiul net al lui Becali la nivelul lui 2000: 4,7 milioane de dolari. Dosarul are 11 învinuiţi, printre care şi Gigi Becali, şi există indicii că s-ar afla şi fiica lui Babiuc, Ioana Cristina Anca Babiuc, despre care procurorii deţin probe că, în vara lui 1999, a cumpărat de la Becali 700 de metri pătraţi de teren în Voluntari pentru cinci milioane de lei vechi, de 40 de ori mai puţin decât preţul pieţei în 1999. Terenul valorează acum 250.000 de euro. Respectiva suprafaţă făcea parte din fostele proprietăţi ale MApN, schimbate între minister şi Becali în 1996.

Alături de Babiuc şi Becali, în dosar mai sunt cercetaţi cinci generali – Dumitru Cioflină, Gheorghe Bucşe, Constantin Stănăşilă, Florentin Popa şi Ion Săndulescu, dar şi primarul din Ştefăneştii de Jos. Dosarul datează din 2001.

Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy

Procurorii anticorupţie au cerut Preşedinţiei aviz pentru declanşarea urmăririi penale împotriva miniştrilor Chiuariu şi Zsolt, după ce DNA a demarat o anchetă autosesizându-se în urma unei ştiri de televiziune cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, precum şi cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi în diferite alte firme. Procurorul şef al DNA l-a sesizat pe Preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Zsolt Nagy (ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004 – iunie 2007) şi faţă de Tudor Chiuariu, pentru săvârşirea infracţiunii asimilată infracţiunilor de corupţie şi abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul. Cercetarea se află în faza audierilor.

Miron Mitrea şi mama Viorica

Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor în guvernul Năstase, a fost pus sub învinuire de DNA, în 22 februarie 2008, sub acuzaţia de luare de mită. Dosarul este unul vechi, pe care procurorii l-au refăcut, după decizia Curţii Constituţionale din iulie 2007, în care se arată că şi foştii miniştri au nevoie de avizul preşedinţiei pentru demararea urmăririi penale. Aşa se face că, în septembrie 2007, DNA a cerut avizul preşedintelui Băsescu pentru urmărirea penală a lui Miron Mitrea, iar în prezent, după depăşirea tuturor obstacolelor legale, Mitrea a ajuns titular pe lista celor opt. În ceea ce priveşte acuzaţiile, fostul ministru este bănuit că în perioada 2001–2004 ar fi fost mituit cu lucrări de renovare şi extindere a casei din Băneasa deţinute de mama sa, Viorica Mitrea, lucrări în valoare de 3,5 miliarde de lei vechi. Lucrările au fost efectuate de trei firme din Bacău, dintre care una a fost înfiinţată de Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat în ministerul lui Mitrea, şi de Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii. Mita ar fi constat, zice DNA, în menţinerea Irinei Jianu în funcţie. Ulterior, Viorica Mitrea a vândut imobilul, pentru 280.000 de euro, lui Marius Opran, cunoscut ca apropiat al soţilor Dana şi Adrian Năstase. Miron Mitrea este şi coleg de dosar cu Năstase în dosarul Zambaccian, în care este cercetat fostul premier.

Adrian Năstase, Dana şi mătuşa

Fost ministru de Externe, fost premier, fost preşedinte de partid, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, fost candidat la preşedinţia României, Adrian Năstase are în ancheta DNA două dosare. Unul în care este acuzat de luare de mită, în altul de dare de mită. La sfârşitul lui mai 2007, celebrul dosar al „mătuşii Tamara” pleca de la DNA în instanţă. Năstase era acuzat de comiterea infracţiunilor de dare de mită şi spălare de bani, iar Ioan Melinescu, fostul preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, era acuzat de sustragere şi distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgarea de informaţii. Mecanismul pus în mişcare, aşa cum rezultă din datele DNA, a fost simplu şi a funcţionat pe principiul „o mână spală pe alta”. În noiembrie 2000, cu foarte puţin timp înainte de alegerile generale, Melinescu (la acel moment doar membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor) l-a contactat pe Năstase prin intermediul lui Ristea Priboi, căruia i-a spus că la instituţia respectivă se află un dosar care se referea la suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar de Dana Năstase la o bancă. Melinescu i-a mai spus lui Năstase că despre acest dosar urma să fie informat Parchetul General, dar şi că este dispus să ascundă dosarul până după alegeri, sugerând că doreşte postul de preşedinte al oficiului, în schimbul acestor servicii.

În 28 decembrie 2000, visul lui Melinescu s-a îndeplinit, Năstase semnează, în prima şedinţă de guvern, ordinul de numire a lui Melinescu în funcţia de şef la Oficiu. Melinescu a sustras dosarul şi i l-a dat lui Priboi, devenit consilier al lui Năstase. Năstase a explicat târziu că banii proveneau din vânzarea unor opere de artă, bijuterii şi mobilier valoros ale „mătuşii Tamara”, o rudă a soţiei lui, Dana Năstase fiind singura moştenitoare a bogatei mătuşi. DNA a aflat de toată istoria de la Ristea Priboi, plecat ulterior din ţară, deşi pe numele lui exista încă un dosar de urmărire penală pentru complicitate la luare şi dare de mită. Foarte important este faptul că pe numele lui Priboi nu s-a emis nici un mandat de dare în urmărire, internă sau internaţională, după ce acesta a plecat din România. Năstase are „în lucru” la DNA şi un al doilea dosar, cunoscut sub numele de dosarul Zambaccian, în care este cercetat pentru comiterea a trei infracţiuni: luare de mită pentru bunurile din China şi lucrările de amenajare interioară ale imobilului din Bucureşti, şantaj, pentru că ulterior deschiderii dosarului l-a ameninţat pe principalul martor al procurorilor, Ioan Păun, fost consul al României în China, şi de însuşire de foloase necuvenite, pentru că a primit ilegal materiale de campanie electorală în valoare totală de 28 de miliarde de lei vechi (reprezentând circa 700.000 de euro la cursul anului 2000). Dosarul „mătuşii Tamara” a fost restituit procurorilor la mijlocul lui ianuarie anul acesta, pentru că nu se ceruse avizul preşedinţiei, sau Camerei Deputaţilor, aşa cum prevede legea. De pe urma acestor dosare Năstase a pierdut tot, din punct de vedere politic, ajungând – în câteva luni – de la preşedinte al Camerei Deputaţilor, doar un simplu deputat şi un oarecare membru de partid. A revenit însă în viaţa politică la mijlocul lui februarie, după ce a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PSD.

Paul Păcuraru, Morega, SRI şi fiul

Paul Păcuraru, ministrul Muncii în exerciţiu, face obiectul unui dosar penal la DNA, sub suspiciunea de luare de mită, deoarece l-ar fi rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, să intervină pe lângă directorii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi complexurilor energetice Turceni şi Rovinari să-i acorde contracte pentru perfecţionare profesională societăţii Intratest, firma lui Mihnea Păcuraru, fiul ministrului. Păcuraru junior şi-a înfiinţat firma pe care ministrul Muncii a recomandat-o oltenilor în 20 iunie, la două luni după ce tatăl său a fost numit ministru. Ministrul Muncii s-a ales din pură întâmplare cu dosar de mită la DNA, urmare a faptului că SRI asculta telefoanele liderului PNL Gorj, Ilie Morega, acuzat în scandalul banilor pentru partid adunaţi de la instituţii descentralizate. În listele de transcrieri procurorii au găsit două convorbiri în care ministrul Muncii îl ruga pe Morega să-l prezinte pe Păcuraru junior, directorului de la Complexul energetic Rovinari. Ancheta se află şi în acest caz în fază preliminară, cu atât mai mult cu cât Paul Păcuraru a refuzat să onoreze două dintre invitaţiile la audieri făcute de DNA.

Remeş şi Mureşan, via Ciorbă

Istoria ministrului Remeş, desfiinţat moral de postul public de televiziune, este una dintre cele mai complete demonstraţii de corupţie românească. Dosarul de cercetare penală şi-a urmat în linişte cursul, după ce Remeş a demisionat de la Agricultură, pentru că fostul ministru nu mai reprezintă o miză pentru nimeni. Marţi, 18 martie, DNA a anunţat că a finalizat cercetarea penală şi, conform procedurilor, i-a prezentat învinuitului materialul de urmărire penală. Următorul pas este redactarea rechizitoriului şi demararea procesului penal, proces în care Decebal Traian Remeş, fost ministru liberal la Agricultură şi fost ministru de Finanţe în administraţia CDR-istă, va fi judecat pentru luare de mită. În esenţă, Remeş este acuzat că ar fi luat bani (s-a vehiculat suma de 15.000 de euro) şi diferite bunuri (caltaboşi, carne de viţel, vin, ţuică şi altele asemenea) în schimbul avantajelor pe care avea să le primească omul de afaceri Gheorghe Ciorbă la câştigarea unor licitaţii publice organizate de Ministerul Agriculturii. În toată maşinaţiunea dintre Remeş şi Ciorbă s-a implicat şi un alt fost ministru, tot de la Agricultură, probabil pentru că ştia mai bine cum se fac astfel de „strategii”, respectiv Ioan Avram Mureşan. Acesta din urmă a fost deputat ţărănist între 1992 şi 1996 şi coleg de cabinet cu Remeş în Guvernul CDR între 1996 şi 2000. Din momentul în care a demisionat din funcţia de ministru, la cererea premierului Tăriceanu, în 11 octombrie 2007, Remeş a refuzat să mai facă orice declaraţii publice.

Chiar dacă DNA nu a reuşit (sau nu a vrut) să construiască un flagrant în cazul lui Remeş, întâlnirea acestuia cu Mureşan a fost filmată şi se vede cum ministrul în funcţie primeşte de la fostul ministru un plic în schimbul avantajelor de care Ciorbă ar fi urmat să beneficieze. În ceea ce-l priveşte pe Remeş, procurorii au instituit la începutul lunii martie sechestru asigurator pe bunurile sale. În plus, DNA efectuează cercetări şi asupra lui Mureşan, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, dar şi pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Toată acţiunea DNA s-a pus în mişcare ca urmare a autodenunţului lui Ciorbă, în care acesta a recunoscut că i-ar fi dat lui Remeş 15.000 de euro şi că urma să mai dea şi un Audi Q7 şi 100 de litri de palincă.

Codruţ Sereş, Zsolt Nagy-bis şi iar SRI

Codruţ Sereş, ministrul conservator al Economiei şi Comerţului, a demisionat din Guvern la 4 decembrie 2006, alături de toţi ceilalţi membri ai Partidului Conservator cooptaţi în administraţie. O zi mai târziu, Parchetul General, prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, punea pe tapet oficial acuzaţiile aduse lui Sereş – trădare prin transmiterea de secrete şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţiona în scopul divulgării secretului economic. Acuzaţii identice au fost aduse şi ministrului Zsolt Nagy, procurorii începând ancheta, ulterior celei deschise împotriva lui Sereş, încă din 27 aprilie 2007. Nagy a fost suspendat din funcţie, prin decret prezidenţial, în 11 iunie 2007.

Acelaşi Parchet General şi aceeaşi direcţie a deschis şi un al doilea dosar de cercetare penală, care îl privea doar pe Codruţ Sereş şi în care ministrul Economiei era acuzat de săvârşirea infracţiunilor de subminare a economiei naţionale şi sprijinire a unei asociaţii infracţionale, în legătură cu privatizarea unor societăţi. Dosarele respective par cele mai grave din seria de opt, cu atât mai mult cu cât faptele pentru care sunt acuzaţi cei doi depăşesc sfera corupţiei tradiţionale din România. Cauzele penale în care sunt implicaţi cei doi foşti miniştri au fost construite pe o serie de interceptări telefonice ale SRI care i-au vizat pe Stamen Stanchev, cetăţean bulgar cu domiciliul în Austria, Vadim Benyatov Don, american de naţionalitate rusă, dar şi pe cehul Michael Susak şi Mircea Călin Flore. Cei pomeniţi sunt şi ei acuzaţi pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, în plus şi de concurenţă neloială. Mircea Călin Flore şi Michael Susak sunt cercetaţi în lipsă de procurorii DIICOT, ambii locuind în afara României. Codruţ Sereş a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

foto Rompres


Opt, din alte puncte de vedere

Opt miniştri trimişi în judecată dintr-o lovitură este un caz fără precedent. Poate fi comparat doar cu evenimente de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, sau cu judecarea miniştrilor din cabinetul lui Ceauşescu, în 1990. Dar un grup de opt actuali sau foşti demnitari, care, toţi, fac obiectul unor dosare de cercetare penală, poate fi privit, însă, şi din alte perspective. De exemplu: cinci poartă permanent ochelari de vedere (Mitrea, Păcuraru, Chiuariu, Babiuc şi Nagy), doi au mustaţă (Mitrea şi Remeş), trei au părul alb complet (Năstase, Babiuc şi Remeş), doi sunt grizonaţi (Mitrea şi Păcuraru), nici unul nu are chelie, dar unul are un soi de barbă adolescentină (Chiuariu). Trei fumează – Remeş, Mitrea şi Păcuraru. Patru dintre ei sunt în zodia Racului, trei fiind născuţi în iunie, şi unul în iulie (Năstase, Nagy, Remeş şi respectiv Chiuariu), doi sunt în zodia Leului (născuţi în august, la două zile distanţă – Mitrea şi Sereş). Extremele sunt Babiuc, născut în aprilie, în Berbec, şi Păcuraru, născut în octombrie, în Balanţă. Cel mai în vĂrstă din lot este Babiuc (1938), cel mai tânăr, Chiuariu (1976). Singurul de etnie maghiară este Zsolt Nagy. Cu excepţia lui Nagy şi Chiuariu (care sunt şi cei mai tineri din grup), toţi sunt căsătoriţi. Dintre cei căsătoriţi, toţi, cu excepţia lui Remeş, au copii. Mitrea are patru, Păcuraru trei, Năstase doi, Babiuc unul, Sereş unul, dar dintr-o altă căsătorie. Într-un top neoficial pe scaune ministeriale, Babiuc are cele mai multe prezenţe în guverne. A fost ministru al Justiţiei, de Interne, şi de două ori ministru al Apărării. Năstase a fost premier patru ani şi doi ani ministru de Externe, Mitrea, ministru al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, vreme de patru ani în cabinetul lui Adrian Năstase. Remeş a fost ministru de Finanţe în guvernul CDR-ist şi ministru al Agriculturii în guvernul Tăriceanu, în timp ce Păcuraru se află la primul ministeriat. La fel şi Nagy şi Chiuariu. Sereş a fost şi el la primul ministeriat plin, dar a mai activat ca secretar de stat în Ministerul Apărării.


Paie pe focul mocnit

Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida este – în acord cu demnitatea de prim-păzitor al Constituţiei – o persoană discretă în relaţia cu presa, însă ultima sa ieşire publică, prin conţinut şi manieră, a provocat furie în rândul politicienilor. Vida a explicat, într-o declaraţia publicată în 15 martie în cotidianul Ziua, efectele deciziei Curţii privind urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor, înainte ca aceasta să fie motivată şi publicată. El a susţinut că actele de procedură penală din dosarele privind miniştrii şi foştii miniştri vizaţi de procurorii anticorupţie şi de cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt valide, iar decizia din 10 martie a Curţii nu le anulează, întrucât ea nu se poate aplica retroactiv. Derutaţi de ineditul acestui precedent, mai mulţi politicieni cu pregătire juridică şi-au arătat nedumerirea şi s-au bătut pe microfoane pentru a-şi exprima indignarea. Singurul apărător al lui Vida a fost, cum altfel?, vicepreşedintele PD-L, Valeriu Stoica. „Şi fără această declaraţie, interpretarea deciziei Curţii Constituţionale ar trebui să fie aceeaşi, deoarece legea fundamentală spune foarte clar că efectele deciziilor CCR se produc din momentul publicării, deci numai pentru viitor“, declară Stoica, fost ministru al Justiţiei.

Curtea a încercat să clarifice lucrurile şi a venit cu un comunicat în care afirmă că preşedintele Vida nu ştia că a fost înregistrat: „Preşedintele Curţii Constituţionale, domnul prof. univ . dr. Ioan Vida, nu a acordat nici un interviu publicaţiei Ziua. A fost vorba de o convorbire telefonică privată, înregistrată fără ştiinţa şi fără acordul acestuia. Ca atare, preşedintele Curţii nu a tranşat, prin aşa-zisul interviu, soluţia pronunţată, ci s-a referit la un mod de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor constituţionale în virtutea cărora «de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor»“. Dacă punem cap la cap toate acestea, rezultă că toţi cei opt foşti şi actuali miniştri vor urma calea procedurală, fără nici un ocol prin Parlament pentru patru dintre ei. Dar nu este exclus ca realitatea să contrazică evidenţele. Că doar pentru asta facem legi, ca să avem ce încălca!


Ristea Priboi – fugarul vesel

După mai bine de trei ani, în care nimeni nu ştia unde se află, Ristea Priboi a reapărut în public la meciul demonstrativ al echipei Harlem Globetrotters, din 17 martie, de la Bucureşti. De reţinut este faptul că nici colegii de partid, nici procurorii, nici chiar Adrian Năstase nu ştiau unde este Priboi, locaţia cea mai des vehiculată fiind o ţară arabă.

Recunoscut de Adrian Năstase ca fiind unul dintre oamenii săi de încredere, cel puţin până la debutul anchetei în cazul „mătuşa Tamara“, Priboi a părăsit România, în ianuarie 2005, imediat după alegeri, ulterior împotriva lui fiind începută urmărirea penală în dosarul „Mătuşa Tamara“.

Năstase, citat de Cotidianul, întrebat ce părere are de reîntoarcerea lui Priboi, a spus că nu mai vrea să audă de acesta!

Taguri:

Comentarii

  1. Well I really liked reading it. This article procured by you is very constructive for correct planning.

  2. http://www.eRealEstateSanDiego.com...

    Pacific Real Estate Broker serving all of your San Diego county real estate needs. Search Ca homes for sale using our MLS search. Receive email updates of Realtor listings with prices and blog. Whether single-family houses, townhomes, luxury homes, bea…

  3. 2011…

    I have recently started a web site, the info you offer on this web site has helped me greatly. Thank you for all of your time & work….

  4. Phen375 reviews…

    That is really fascinating, You are an overly skilled blogger. I have joined your feed and sit up for looking for more of your excellent post. Also, I’ve shared your site in my social networks! phen375 reviews…

  5. Very good website you have here but I was curious about if you knew of any forums that cover the same topics talked about in this article? I’d really love to be a part of community where I can get feedback from other experienced people that share the same interest. If you have any recommendations, please let me know. Many thanks!

  6. Does your blog have a contact page? I’m having a tough time locating it but, I’d like to shoot you an email. I’ve got some creative ideas for your blog you might be interested in hearing. Either way, great site and I look forward to seeing it develop over time.

  7. I like the helpful info you provide on your articles. I will bookmark your blog and check once more here frequently. I’m rather certain I will be told many new stuff right here! Best of luck for the next!

  8. cheap ugg says:

    I like the helpful information you provide for your articles. I抣l bookmark your blog and take a look at once more here regularly. I’m fairly certain I抣l be told many new stuff right here! Best of luck for the following!

  9. Bojidar says:

    Adevarul ne face liberi.” spunea in Jurnalul fericirii, Nicolae Steinhardt.
    Cuplul Alcool format din Santaj Basescu si Monica Macovei a prejudiciat Romania mai mult decat au facut-o la un loc cei care li se spun “Ţigani sau rromi “. Dar Monica Macovei-Alcool, Daniel Morar, Codruţa Kovesi, Augustin Zegrean – preş, Petre Lăzăroiu – membrupreş, Aspazia Cojocaru – membrupreş, Iulia Motoc sau spitalul 9 – membrupreş, Doina Livia Stanciu – preş, Horia Georgescu – preş, Oana Hăineală – preş, Alina Ghica – vicepreş, Cristi Dănileţ – membrupreş şi Ana Maria Pătru – preş îşi datorează ascensiunea publică celui pe care-l poartă în suflet şi care le-a deschis uşile unor mari instituţii ale statului, proptindu-i în cele mai înalte funcţii: Parlamentul European, DNA, Parchetul General, Curtea Constituţională, C.S.M., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, A. N. I. şi Autoritatea Electorală Permanentă. Astăzi, îi găsim tot pe acolo şi tot cu naşu’ în suflet (Santaj Basescu). Doar cei cu Cacarau în gura si cu naşu’ în suflet sustin ca JUSTITIA BASISTA ESTE INDEPENDENTA. Aproape 70% dintre romani si-au exprimat neincrederea în justitia din Romania în ianuarie 2013. Ceilalti ne-am lamurit de mult. „Se strânge laţul, Basescule!”.

Comenteaza