Zeci de poveşti aromate  din bucătăria orientală, mediteraneeană şi din cea  românească te  îmbie  zilnic  la  „Decameron“, fie  pe terasă, sub  umbreluţele în stil  Gaudi,  fie în restaurant. Rezistă, dacă poţi!

Iubitori de bunătăţi, delicatese şi arome  orientale,  am descoperit o nouă locaţie: Decameron! Într-o  casă  veche  de  la  începutul secolului XX, renovată şi redecorată, un loc în care timpul se opreşte, depeni amintiri, savurezi poveşti şi scapi de căldură.

Antoni  Gaudi  a  inspirat-o  pe  pictoriţa Alina   Dumitrescu,  care  a  vrut   să imprime restaurantului şi terasei  Decameron un stil între curentul Art Nouveau şi ideile celebrului arhitect catalan. Bucătăria mediteraneeană, cea orientală şi cea românească (peşte)  l-au ajutat  pe bucătarul  Mirel   Igescu   să confere   unicitate localului realizând un  meniu deosebit. Când citeşti meniul Decameron nu te gândeşti doar  la mâncare,  ci  la  poveşti  delicios   de  aromate.

Poate   că   nu   vei  găsi   cele  100  de   poveşti desfăşurate pe parcursul a zece zile ca în Decameronul lui Boccaccio – care,  de  altfel,  au dat numele acestui local – dar, cu siguranţă, vei descoperi zece specialităţi de vară, zece gustări, zece  deserturi, zece  feluri  principale sau  zece preparate apetisante pe bază de peşte.

Apropo de peşte!  Aici, un păstrăv nu va fi niciodată doar  un  biet  peşte  aruncat în tigaie alături de  nişte   legume, ci  va  fi  un  Păstrăv cherchelit – păstrăv întreg, tras în vin, cu rondele de ceapă, măsline, capere,  sos de roşii, busuioc şi usturoi, o ştiucă nu o să se prezinte la masă fără  costumaţie, ci  va  fi  o  Ştiucă dichisită  – umplută cu orez legat cu legume, ciuperci, ulei de  măsline şi  busuioc. Condiţia este  să faci comanda ştiucii  cu trei  ore  înainte ca să aibă timp  să se aranjeze. Şi dacă nu îţi place ştiuca, poţi să-l  alegi pe domnul Şalău  pătimaş, şi el e un  pic  aburit în alcool  şi asezonat cu capere, mentă, lămâie plus pătrunjel.

Dacă  nu  eşti  un  adept al meniului pescăresc, poţi  lua  parte   la  un  Bairam în  doi bazat  pe frigărui de berbecuţ, Kafta (pastramă turcească de  berbecuţ), cârnaţi  condimentaţi, alături de orez Bosfor şi murături orientale, totul servit cu o Salată din iatac (piept de pui, morcov, ţelină,  măr, sos roşu,  vin ars, toate îmbrăcate în maioneză de  casă).   Cine  îşi  aminteşte că  în Decameronul  lui  Boccaccio  nu  lipsesc amănuntele  picante, cu  tentă  erotică, nu  va ezita să comande Pui afrodiziac cu orez sau să ia Urma lui Terente (carne  tocată de berbec,  dar  şi de vită,  frământată şi condimentă oriental,  cu adaos  de muguri de pin), iar la desert va opta pentru,  firesc,  Dansul  cadânei (îngheţată şi pandişpan copt în bezea).

Iubitorii pastelor şi  amatorii de  pizza  nu vor  fi nici  ei dezamăgiţi. Pentru cine  iubeşte acest gen de preparate Decameron are o secţiune special dedicată.

La „Decameron“, pe lângă un vin rece, o bere sau  orice altă băutură răcoritoare doreşti, poţi servi o cafea  turcească preparată la nisip şi te poţi relaxa cu o narghilea ca la Istanbul.

Taguri: nr. 7 / iulie 2012 Tweet

Monday, July 16th, 2012 at 1:49 am, LIFESTYLE, RSS feed