klonopin drug information klonopin clonazepam klonopin with diphenhydramine

xanax contro lo stress alprazolam no prescription alprazolam buy Paterson

phentermine after breast cancer buy phentermine online phentermine after tummy tuck

how soon after taking tramadol can i drink alcohol buy tramadol no prescription ketorolaco tramadol costo

effects of ambien and valium buy ambien online frases de cuidar el medio ambiente en ingles

replacement drug for valium diazepam 5mg valium Nebraska

pill valium 5 diazepam 5mg roche roche valium 5

soma networks wiki soma drug soma com javascript

manga shokugeki no soma ch. 59 buy soma online no prescription best pho in soma

does ambien lead to depression buy ambien no prescription suboxone and ambien together

SUPLIMENT - AUSTRIA

România a avut o sansă unică a în 2007

March 10th, 2011, com Comenteaza

Institutul pentru studii eco­nomice internaţionale din Viena (WIIW, aşa cum este cunoscut după acronimul din limba germană) este un insti­tut de cercetare independent şi non-profit cu peste 35 de ani de experienţă în analizarea economiilor din Europa centrală, estică şi sud-estică. De la fondarea sa, în 1973, institutul şi-a lărgit şi şi-a ajustat aria de exper­tiză, ajungând, acum, să fie în principal concentrat pe studiul pro blemelor generale ale integrării europene, al schimbărilor structurale sur­venite în ultimii ani ca şi al efectelor globalizării. Princi­palii beneficiari ai studiilor WlIWsunt UE, instituţii finan­ciare internaţionale (cum ar fi Banca Mondială), Comisia Europeană, instituţii guver­namentale, bănci şi mari corporaţii.

O clădire veche, tipic vieneză, în zona arhicunoscutei Mariahilferstrasse, locul de „pelerinaj” comercial al multor români, mai ales în ultimii ani. în bi­rourile dinăuntru, mobilate funcţional şi fără pretenţii, se află unul dintre cele mai importante institute de studii eco­nomice referitoare la ţările Europei de est. „Institutul pentru studii economice internaţionale din Viena a fost fondat pentru că Austria a fost foarte intere­sată de ţările din est, chiar şi înainte de transformările din ’89”, spune Elisabeth Hagen, director executiv al Institutului. „După război, Austria a devenit o ţară neutră, iar politica externă a Austriei s-a concentrat pe ideea de a fi un punct de legătură între estul şi vestul Europei.” Cine sunt beneficiarii acestor studii? Cui se adresează? „Suntem o entitate independentă iar munca noastră se adresează publicului”, precizează doamna Hagen. Multe dintre studiile WIIW pot fi accesate de către toată lumea, pe site. Iar pentru această ac­tivitate Institutul este finanţat, în pro­porţie de circa 50%, de către Ministerul de Finanţe, Banca Naţională a Austriei şi Primăria Vienei, precum orice uni­versitate. Cealaltă jumătate a bugetu­lui vine de la contractele de cercetare pe care le are cu UE, guvernul austriac, companii, bănci etc.

Gabor Hunya, senior economist al WIIW, este cel care răspunde la întrebările concrete despre România. De altfel, cunoaşte foarte bine ţara noastră – prima dată a fost la Bucureşti în 1982. îl întreb de ce e Austria atât de interesată de România. Răspunde că „acest fapt ar putea să nu i se datoreze, în principal, României. Boom-ul eco­nomic austriac din ultimii 20 de ani s-a bazat pe extinderea în SE Europei. Aus­tria a avut avantajul primului venit, a avut cunoştinţele despre această zonă geografică, lucruri care s-au adăugat experienţelor istorice. De aceea s-a şi înfiinţat acest Institut la Viena. Cu câteva zeci de ani în urmă, când au reînceput să se dezvolte relaţiile eco­nomice dintre Est şi Vest, Viena a dorit să-şi întărească poziţia de cap de pod. Companiile austriece nu sunt foarte mari, după standardele europene, dar sunt suficient de puternice şi de atente pentru a fi primele care să se mişte atunci când apar anumite oportu­nităţi.”

Revenim în zilele noastre, la criză şi la perspectivele imediate ale României, aşa cum se văd acestea de la Viena, din birourile unui institut de cercetare după analizele căruia se ghidează in­clusiv UE. „România este încă în criză. Cu doi ani înainte de criză, economia era supraîncălzită, era o creştere ne­naturală, bazată pe credite din afară. Acum, aceste resurse au dispărut, banii trebuie returnaţi, întreaga economie s-a contras.” FMI? Acelaşi Gabor Hunya: „A fost o opinie destul de răpândită, că România nu va supravieţui fără pro­gramul FMI. Problema este că pa­chetele financiare ale FMI conţin doar câţiva indicatori-cheie. Acolo nu e scris, de exemplu, că trebuie să restructurezi sistemul de pensii sau să creşti TVA cu 5%. Acolo sunt trecute doar lucruri de tipul: datoria publică nu trebuie să crească prea repede. Mijloacele prin care trebuie să se ajungă la anumite obiective sunt, în bună măsură, la lati­tudinea guvernului.”

Aici, la WIIW, România a fost urmărită, studiată, pe tot parcursul pro­cesului de integrare şi după ce a intrat în UE. îi întreb dacă li se pare, după trei ani, că aderarea a fost o idee bună. Elis­abeth Hagen punctează: „Cred că românii trebuie să decidă acest lucru ei înşişi. în ceea ce priveşte UE, cred că a fost o decizie bună, pentru că România este o ţară mare, are multe resurse in­teresante, aşadar sunt avantaje eco­nomice.” Gabor Hunya intervine: „Privind acum înapoi, mai ales din per­spectiva crizei, cred că România a avut o fereastră unică de oportunitate în 2007. Pe de altă parte, eu am scris, în acea pe­rioadă, că România a intrat prematur în UE – multe părţi ale economiei nu erau pregătite. Dar tocmai intrarea în UE a adus foarte multe transformări ţării.”

Il întreb ce sfat le-ar da guver­nanţilor de la Bucureşti. Râde. „Noi exact lucrul acesta nu-l facem. Nu dăm sfaturi. Rolul nostru este să prezentăm date obiective. Dar pot spune că ar fi bine ca guvernul să aibă o politică mai coerentă, bazată pe analize de impact, strategie şi planificare pe termen lung.”

Taguri:

Comenteaza