how will a valium make me feel buy valium online treating vertigo with valium

soma vs ambien buy ambien online resiko penyakit ambien

5mg xanax in urine xanax pill xanax and weed together

20mg valium vs xanax buy xanax can i take naproxen with xanax

is vicodin similar to tramadol buy tramadol online tramadol hemodialysis dose

tamsulosin hydrochloride and tramadol tramadol 50mg difference between tramadol and metacam

pros and cons of xanax for anxiety buy xanax clorazepate 3.75 vs xanax

hotel vincci soma opiniones buy soma online no prescription soma anadolu lisesi haberleri son dakika

phentermine effetti collaterali phentermine prescription phentermine bleeding side effects

things to do soma san francisco buy soma soma holding vikipedi

ZOOM

Împărţirea României

August 22nd, 2011, com Comenteaza

Proiectul de reorganizare teritorială nu se referă însă doar la regiuni – iată un alt lucru important despre care nu s-a prea vorbit, obsedaţi cum eram de numărătoarea judeţelor şi de pericolele etnice. În prezent, în România sunt peste 2.600 de comune, din care vreo 2.100 au sub 5.000 de locuitori. Potrivit proiectului, acestea ar deveni sate arondate unor localităţi mai mari. Implicit, nu ar mai avea primari, viceprimari, consilieri şi nici buget propriu. Ar depinde de aşa-numitele Centre de comune, pe care le-ar stabili prefectul. Primarul comunei de care vor aparţine viitoarele sate îşi va desemna câte un reprezentant pentru fiecare sat arondat, persoana care ar uma să emită diverse adeverinţe şi să centralizeze problemele cetăţenilor. În ceea ce priveşte oraşele şi municipiile (ştim cum şi de ce au fost avansate „în grad” destule dintre ele, înainte de 1989!), 117 au sub 10.000 de locuitori (!) şi ar trebui să devină comune, iar 60 de municipii au sub 50.000 de cetăţeni şi ar urma să devină simple oraşe.

Cum e la alţii? Franţa metropolitană (deci fără teritoriile „de peste mări”) are 22 de regiuni la 61 de milioane de locuitori. Germania are 16 landuri pentru 82 de milioane de cetăţeni. Polonia – 16 voievodate, aproape 39 de milioane de oameni. Marea Britanie: 9 regiuni, 60 de milioane de oameni. Raportul: 2,7 – 5,1 – 2,4 – 6,6 milioane de oameni, în medie, pe fiecare unitate admini-strativ-teritorială. România e cea mai generoasă: 42 de judeţe la mai puţin de 22 de milioane de cetăţeni, deci 0,5 milioane pe judeţ.

Cum a fost altădată? Am avut şi 68 de judeţe! Împărţirea teritoriului în judeţe este atestată documentar în Ţara Românească încă din secolul al XV-lea. În Moldova, unităţile administrative erau ţinuturile, iar în Transilvania si Banat diviziunea teritorială tradiţională a fost megiesul.

Alegerea lui Cuza ca domn al Principatelor Unite în 1859 a adus cu sine şi reorganizarea administrativ-teritorială. Con-orm Decretului domnesc nr. 495/1862 şi Legii nr. 396/1864 pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, unitatea administrativă de bază a statului a devenit judeţul. Fiecare judeţ, condus de prefect, era împărţit în „plăşi” (plase), conduse de subprefecţi, care, la rândul lor, se împărţeau în comune. După Marea Unire din 1918, împărţirea pe judeţe a fost extinsă la întreg teritoriul Regatului Român.

Simplificarea împărţirii administrative ar însemna, între altele, un număr mult mai mic de şefi şi funcţionari regionali. Poate că tocmai asta e problema…

După instaurarea regimului comunist în România, în 1950, s-au desfiinţat judeţele ca unităţi administrativ-teritoriale, fiind înlocuite cu regiuni. În 1968, autorităţile comuniste au revenit la împărţirea pe judeţe, întinderea acestora fiind însă diferită faţă de cea din perioada interbelică. Modificări s-au mai făcut în 1979 si 1981, dar unele judeţe istorice nu au fost reactivate niciodată: Făgăras, Turda, Somes, Târnava Mică, Târnava Mare, Trei Scaune, Fălciu, Tutova, Roman, Putna, Muscel, Romanaţi etc. După decembrie 1989 s-a înfiinţat Liga judeţelor abuziv desfiinţate, care a luptat în van pentru reînfiinţare – iar acum şansele sunt practic nule, tendinţa fiind de sens contrar.

Pentru că tentativa de reorganizare adminis-trativ-teritorială a României s-a blocat din cauza intereselor etnice şi politice, ar trebui poate amintit şi faptul că, la nivel internaţional, bântuie destul de serios tendinţele naţionaliste, ale căror obiective variază de la dorinţa (firească) de descentralizare, trecând prin autodeteminare şi autonomie (sub diferite forme), până la vise secesioniste: bascii (şi nu numai) în Spania, texanii în SUA (prin vocea lui Chuck Norris!), nordul dezvoltat al Italiei, sătul de sărăcia sudului, ca să nu mai vorbim despre formula „stat în stat”, de la Transnistria la Kosovo, entităţi recunoscute de unii şi nerecunoscute de alţii, configurând o lume contemporană destul de ciudată.

Organizarea statistică a României defineşte următoarele structuri NUTS româneşti:

Nivel NUTS I: macro-regiuni (nu se foloseşte în prezent);

Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populaţie medie de 2,8 milioane de locuitori;

Nivel NUTS III: 42 judeţe, actuala structură administrativ-teritorială a României;

Nivel NUTS IV: asocieri de unităţi teritoriale (nu există);

Nivel NUTS V: 265 municipii şi oraşe, 2.686 comune, cu 13.092 sate.

Regiunile de dezvoltare economică

Regiunea Nord-Est cuprinde următoarele judeţe: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui. Nord-Estul însumează 3.836.875 locuitori (cca. 14,6% din populaţia totală a ţării) şi o suprafaţă de 30.949 km2.

Regiunea Vest a României cuprinde provincia istorică Banat şi zone adiacente acesteia, are o suprafaţă de 32.034 km2, reprezentând 13,44% din teritoriul României, şi are în componenţă judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Regiunea Nord-Vest cuprinde teritoriul grupat în timpul reformei administrative din 1938 în Ţinutul Crişuri şi zonele adiacente acesteia, având o suprafaţă de 34.159 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României, în această regiune fiind cuprinse judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Populaţia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din populaţia totală a ţării)

Regiunea Centru: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov. Populaţie: 2.638.809 locuitori. Suprafaţă: 34.100 km2.

Regiunea Sud-Est: Judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa. Populaţie: 2.932.124 locuitori. Suprafaţă: 35.770 km2.

Regiunea Sud Muntenia: Judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Populaţie: 3.458.759 locuitori. Suprafaţă: 34.450 km2.

Regiunea Bucureşti – Ilfov: Bucureşti şi Judeţul Ilfov. Populaţie: 2.198.285 locuitori. Suprafaţă: 1.821 km2.

Regiunea Sud-Vest Oltenia: Judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj. Populaţie: 2.394.895 locuitori. Suprafaţă: 31.211 km2.

 

Finanţări FEDR

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială în UE, prin diminuarea dezechilibrelor regionale. FEDR finanţează:

• ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special IMM-uri), în vederea creării de locuri de muncă durabile;

• infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi;

• instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;

• măsuri de asistenţă tehnică.


Taguri:

Comenteaza