404 Not Found

Nu, nu e titlul meu. Este titlul unei cărţi care a făcut carieră în literatura română, cu câteva decenii în urmă. Nu e singura carte care începe cu… „Africa”. Karen Blitzen are cărţi fermecătoare despre/cu Africa, la fel J. M. Coetzee, iar lista e lungă, lungă rău. Acum, Africa e la mine sub frunte. Dar, vreme de o săptămână, a fost şi în faţa ochilor mei, atunci când îi deschideam. Citeste continuarea

Revista Flacăra s-a gândit prima la acest bilanţ: şase luni de UE. De aici derivă o altă întrebare: cum vor arăta următoarele şase luni? Unii ar putea spune, ritos, că, în primul rând, următorul semicerc al anului va fi dependent de scena politică internă. Şi, chiar aşa, cum a arătat scena politică internă în aceste prime şase luni? Ca o tocană politică, un terci al orgoliilor. Citeste continuarea

Actualitatea politică din numărul de faţă ia în consideraţie, de data aceasta, câteva as pecte interne şi externe, primul dintre ele pornind de la acel verdict zdrobitor de peste şaptezeci la sută pro Băsescu al minorităţ ii (în jur de 20%!) prezente la urne. Citeste continuarea

Am luat, prima dată, o carte sem­nată Isabel Allende, cu oarecare mefienţă. Toate prejudecăţile mele funcţionau. Mai cu seamă distruc­tiv. In fond, de ce să citeşti o carte scrisă de (presupus) răsfăţata nepoată a unui dictator chilian,, Salvador Allende ? Fals. Premisa mea dintâi a fost falsă. Isabel scrie într-un stil cald, cu farmec. E la fel de – sau mai – magică decât realis­mul magic şi mai realistă decât realismul magic. Pentru că împleteşte biografii cu fapte neverosimile. Citeste continuarea

Asta e pe buzele tuturor: ce facem cu republica? O articulăm pe model francez, cu input prezidenţial, sau pe model „moale”, german, italian etc.? O dilemă din care e greu să ieşi. De ce să schimbi toc­mai acum sistemul? Datorită unui singur om? Se află, acum, repu­blica în criză? E sfârşitul celei a-nu-ştiu-câta republici? Prima? A doua? Şi, dacă întreprindem toate aceste, rezolvăm problema? Sau operaţia reuşită, pacientul mort? Toate aceste întrebări ne asaltează. A mai scris, pe o temă oarecum conexă, Horia-Roman Patapievici, în Evenimentul zilei. Funcţionează republica noastră defectuos? Ar fi, poate, alt sistem mai valid? Monarhia? E o variantă? Citeste continuarea

Bătălia electorală a prins o nouă formă. De data asta, tot mediatică. Războiul mitingurilor. Al mititeilor, al frigărilor PSD. Parcă, iarăşi, ne-am întors, încă o dată, în timp. Citeste continuarea

La judecata de (mai) apoi a politicienilor

O evaluare a prestaţiei lui Călin Popescu Tăriceanu atrage după sine, automat şi o evalu­are similară a lui Traian Băsescu. După cum (mai) toate publicaţiile îndină să îl avantajeze pe unul ori pe celălalt ne-am propus să încercăm un audît politic cât mai echilibrat cu putinţă. Unul care să elimine idiosincraziile intelectuale, dar şi intoleranţele viscerale, organice. La Judecata de (mai) apoi a politicienilor, ca să parafrazăm un titlu arhiconsacrat. Citeste continuarea

Cartarescu, (ipocrit cititor, semenul meu) frate!

O, LEVANT, LEVANT FERICE!…

O capodoperă a generaţiei ’80 „în dublet”:! în proză şi poeziei Citeste continuarea

In ’95 a apărut Zborul, care, spre surpriza mea, s-a vân­dut foarte bine. La fel de bine s-a vîndut şi Cerul văzut prin lentilă. Au fost apoi cele trei Serate ale lui losif Sava la care am fost invitat, şi care au avut mare succes, înainte fusese scan­dalul Soare, fusese campania din presă pentru apărarea drepturilor omului, interpelarea din Senat făcută de Ştefan Augustin Doinaş, lupta împotriva PDSR-ului…. Toate acestea au jucat un rol. Rezultatul global e că am devenit în câţiva ani un autor cunoscut. Citeste continuarea

Există un post de televiziune la care mă uit ca siderat. □ aparţine unui mare mogul de presă, om politic în acelaşi timp, care nu a fost în stare, în sondaje, să se ridice mai sus de genunchiul broaştei. Ar merita titlul de cel mai nepriceput om politic al tuturor timpurilor (din România). Citeste continuarea